Criza politică s-a declanşat! Fondurile europene și investiţiile străine, compromise

Sorin Grindeanu refuză să îşi dea demisia, după ce i-a fost retrasă susţinerea politică şi după ce a fost exclus din PSD. Imediat, pieţele financiare reacţionează, iar cursul euro-leu ajunge la maximul ultimilor cinci ani. Analiştii şi mediul de afaceri avertizează că se compromit investiţiile şi absorbţia fondurilor europene.

La ora la care acest material a fost scris, România nu avea în componenţa guvernului decât un premier care refuză să cedeze presiunilor preşedintelui PSD să îşi dea demisia. Sorin Grindeanu nu acceptă reproşurile aduse de comitetul executiv al partidului şi susţine că prestaţia Executivului pe care l-a condus nu e condamnabilă. 

Totuşi, toţi miniştrii, la presiunea politică, îşi trimit demisia la Secretariatul General al Guvernului. Între timp, Grindeanu caută un alt secretar general şi o altă componenţă a cabinetului. Pieţele financiare nu rămân indiferente la criza politică declanșată peste noapte şi reacţionează. Cursul euro-leu ajunge la un maxim al ultimilor cinci ani. Joi, săptămâna trecută, un euro ajunge, potrivit BNR, la o cotaţie de peste 4,58 de lei.

„Poate fi o reacţie emoţională a pieţelor, pentru că ştim, chiar din manualul de economie că pieţele financiare nu sunt raţionale. E prea devreme să tragem concluzii. La sfârşitul săptămânii viitoare vom putea şti dacă e o tendinţă sau o reacţie emoţională“, a declarat, pentru Capital, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. 

Consecinţele sunt de două tipuri, subliniază fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu. „Există efecte imediate, pe termen scurt şi efecte pe termen lung. Cele imediate vizează cursul de schimb şi probabil, costul finanţării datoriei publice. Am văzut deja astăzi (n. red. joi) un curs la un nivel de maxim istoric în sensul deprecierii, pentru ultimii cinci ani. Un scenariu similar am văzut în vara anului 2012, când euro a crescut spectaculos, tot pe fondul unei crizei politice. Un efect pe termen lung va fi legat de deciziile de investiţii şi consum ale firmelor şi indivizilor. Perspectiva unei crize politice descurajează orice investitor, fie el român sau străin. Pentru că erodează încrederea în economia românească. Aceste efecte pot fi eliminate dacă criza se rezolvă rapid şi credibil“, explică Anca Dragu. 

Răul deja făcut

Ministrul demisionar al Finanţelor, Viorel Ştefan, încearcă să calmeze îngrijorarea şi transmite un mesaj de conciliere. „Democrația din România este destul de matură pentru ca o criză politică să nu afecteze economia țării iar, în prezent, este important ca toate instituțiile statului să își desfășoare activitatea normal“, consideră Viorel Ștefan, potrivit unui comunicat de presă. 

„Investiţii nu au fost, absorbţie de fonduri europene nu a existat. Dacă această criză va fi una profundă vom vedea „sancţiuni“ din partea pieţelor financiare, mult mai drastice decât cele pe care le-am văzut astăzi (joi, 15 iunie – n.r.) pe curs. Dar cred că va fi o expectativă de cel puţin o săptămână înainte să se dicteze un trend“, a declarat, pentru Capital, Marius Ghenea, director de investiţii 3TS Capital Partners.

Analiştii văd efectele acestei crize propagându-se asupra mai multor indicatori.„Vom fi penalizaţi prin nerealizarea obiectivelor pentru acest an, precum consolidarea procesului de atragere de fonduri europene, care nu va putea fi continuat, realizat. România nu va mai fi atragătoare pentru investitorii străini din cauza climatului de instabilitate“, spune profesorul de economie Mircea Coşea.

Potrivit acestuia, se întrevede renunţarea aproape totală la aplicarea programului de guvernare. Iar acest lucru are la bază incapacitatea punerii programului în practică. „Asta se poate traduce printr-o scădere importantă a motivaţiei forţei de muncă, în condiţiile în care s-au creat aşteptări. Anul se va termina pe un decor pesimist, pentru că vom fi obligaţi să punem în plată cei 2% din PIB pentru Apărare, iar această presiune ar putea fi dezastruoasă pentru buget, dacă încasările nu sunt suficiente. Se mai adaugă şi incapacitatea de a rezolva problema impozitelor şi taxelor la nivel local. Creşterea salariilor la autorităţile locale se finantează din bugetele proprii, respectiv din colectarea taxelor locale. Iar aceste cheltuieli suplimentare vor pune o reală presiune pe majorarea dărilor“, este de părere Mircea Coşea.

O părere similară are şi Gabriel Biriş, avocat specializat pe Fiscalitate, şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. „Absorbţia de fonduri europene este total compromisă. Problema noastră nu e criza politică ci proasta guvernare. Cele mai mari reproşuri făcute guvernului sunt în legătură cu neimplementarea unor măsuri care, aplicate, ar fi fost catastrofice, precum impozitul pe gospodării care ar fi adus un minus de 3% din PIB la încasări, cota 0 de TVA, care dacă ar fi fost implementată ar fi înrăutăţit relaţiile cu UE, Codul Economic, care ar fi bulversat toată economia. Pentru că ar fi unit mai multe legi şi ar fi abrogat toată legislaţia secundară a Codului fiscal. Dacă criza asta duce la depărtarea acestor măsuri din programul de guvernare s-ar putea să ieşim în avantaj“, spune Gabriel Biriş.