Dacă înainte de instalarea crizei economice, specialităţile marine creşteau piaţa peştelui de la an la an, acum s-a reajuns în situaţia ca principalele produse vândute să fie cele care sunt mai ieftine.
“Au scăzut radical vânzările pe produsele scumpe. Fenomenul a avut loc treptat în ultimii doi ani şi a devenit grav în primele luni ale acestui an, când vânzările de specialităţi s-au redus la jumătate. Acum este preferat peştele ieftin pentru că sunt tot mai puţine persoane dispuse să dea bani pe ceva care nu este neapărat necesar. Adevărul este că se poate trăi şi fără creveţi la masă. Dacă în supermarket aproape că nu se mai pune problema să se cumpere caracatiţă, fructe de mare, s-a ajuns ca şi la restaurant să se comande tot mai rar specialităţi marine”, a spus pentru capital.ro Marilena Maereanu, director general Kaviar House.
Macroul, regale vânzărilor
Această situaţie favorizează vânzările de peşte ieftin, adică peşte oceanic adus din import. Macroul este cel mai căutat peşte în acest moment pe piaţa românească, deşi preţul acestuia a crescut în ultima perioadă, de la 5-6 lei, apropiindu-se de 10 lei.
“Macroul, codul, heringul, şprotul sunt cele mai căutate acum, astfel că importurile pe acest sector s-au majorat. În schimb, au scăzut cele de peşte scump. În acest fel, valoarea importurilor a rămas aproape neschimbată, dar nu s-a păstrat şi calitatea produselor aduse”, a mai spus Maereanu.
Astfel, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut s-au  importat în jur de 50 mii tone de peşte şi fructe de mare, în valoare de aproape 75 milioane euro şi s-au exportat mai puţin de 3.500 tone, cu o valoare de 7,5 milioane euro. Diferenţele faţă de anul 2009 sunt foarte mici.
“Din ce văd eu, balanţa comercială a rămas aproape neschimbată. Piaţa în general nu a scăzut dramatic anul trecut, dar vom vedea şi anul acesta ce va fi”, a spus Marian Mănăilă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Peştele românesc asigură cam 20% din necesarul de consum
Scăderea puterii de cumpărare a românilor şi implicit a importurilor de specialităţi marine avantajează producătorii de peşte din România pentru că aceştia aduc pe piaţă produse mai ieftine şi astfel preferate de românii tot mai sărăciţi de criză.
“Peştele românesc, fie că este vorba despre cel obţinut din pescuit, fie cel provenit din acvacultură este mai ieftin. Acesta reprezintă însă cam 20% din necesarul intern şi ar putea fi mai bine, dar noi producem încă la costuri mari”, a arătat Mănăilă.
Productia actuală de peşte din apele interioare se ridică la aproximativ 15.000 de tone pe an, în condiţiile în care înainte de Revoluţie se situa la 74.000 tone. Din pescuitul oceanic, care înregistra în 1989 o producţie de peste 140.000 tone, nu se mai obţine absolut nimic în acest moment.
Valoarea pieţei peştelui în România se situază în jurul cifrei de 100 milioane euro, iar românii consumă foarte puţin peşte în comparaţie cu ceilalţi europeni. “Consumul de peşte pe cap de locuitor se situează cam la patru-cinci kg”, a precizat preşedintele ANPA. Astfel, în ţările Uniunii Europene consumul de peşte se ridica în medie la 24-25 kg de locuitor, pe an, dar în unele ţări europene se consumă de 20 de ori mai mult decât în ţara noastră, aşa cum este cazul Portugaliei, unde ajunge la 100 kg pe an pe cap de locuitor annual, Italiei, cu 50 kg sau Germaniei cu 40 kg.