România se confruntă cu una dintre cele mai severe pierderi din horticultură
România se confruntă cu una dintre cele mai severe pierderi din horticultură din ultimele decenii, în urma unui val de îngheț devastator care a compromis livezile de la un capăt la altul al țării. Dezastrul care lovește pomicultura românească în 2025 are proporții naționale.
În pragul lunilor în care livezile ar fi trebuit să explodeze în culoare, parfum și promisiuni dulci, agricultorii își numără pierderile, iar autoritățile recunosc deschis că în acest an, piața va fi lipsită de cea mai mare parte a fructelor autohtone de primăvară și început de vară.
„Trebuie să recunosc că nu o să reușim la Ministerul Mediului să luăm măsuri care să schimbe clima în România și la nivel global. Însă, în ceea ce privește adaptarea și atenuarea unor riscuri, bineînțeles că putem. (…) Trebuie să fim conștienți de un lucru: frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme va crește de la un an la altul, vom avea mereu recorduri și trebuie să fim mereu pregătiți.
Anul acesta se pare că nu vom mânca cireșe din România, nu vom mânca vișine din România, nu vom mânca piersici și caise din România, iar din discuțiile pe care le-am avut cu câțiva fermieri, proprietari ai unor livezi de mere din județul Bacău și nu numai, se pare că și producția de mere va fi afectată. Am avut un nou record, un val de temperaturi extrem de scăzute, ce a compromis pomicultura românească pentru anumite tipuri de alimente anul acesta.
Astfel de situații vor fi din ce în ce mai dese. Va trebui să ne învățăm că în fiecare an vom avea astfel de situații, iar agricultura este primul domeniu afectat”, a declarat fără echivoc ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Ministrul a subliniat că este necesar să conștientizăm faptul că fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente, iar evenimentele excepționale vor deveni o normă. În acest context, valul de frig din aprilie, care a adus temperaturi sub minus 7 grade Celsius în diverse zone din România, a avut un impact devastator asupra livezilor.
Florile de cireș, cais, piersic, vișin și chiar soiurile timpurii de măr au fost printre primele victime ale acestui fenomen.
Aceste afirmații au fost confirmate de pomicultori din teren, care au descris situația dramatică în livezile afectate. Un fermier din județul Bacău a precizat că florile au fost complet distruse, semnalând că nu există nicio floare viabilă și, implicit, nu vor exista fructe. Lipsa unor instalații de protecție eficiente împotriva înghețului a dus la pierderi totale pentru majoritatea producătorilor români.
Piața, în pragul unei crize a fructelor
Impactul se va vedea direct pe rafturile magazinelor și în buzunarele consumatorilor. În lipsa fructelor autohtone, importurile ar fi trebuit să suplinească deficitul. Dar valul de frig nu a ocolit nici vecinii României.
Grecia, Bulgaria, Serbia și Turcia, principalii furnizori regionali de cireșe și piersici, au raportat pagube semnificative, cu temperaturi care au scăzut până la minus 17 grade Celsius în unele zone.
„Situația este una dezastruoasă pentru întreg sectorul horticol din România. Putem spune că niciodată nu am întâlnit, atât eu, cât și cei care îmi povestesc, un accident climatic care să cuprindă o gamă atât de largă de specii și pe o întindere atât de mare.
Practic, tot teritoriul țării este compromis, de la cea mai vestică localitate, de la Beba Veche și până la Sulina sau, să zicem, până la Constanța și de la Darabani și până la Zimnicea, pomii fructiferi sunt avariați într-o foarte mare măsură”, afirmă Bogdan Silinescu, reprezentant al Asociației FRULEG.
El subliniază caracterul inedit al acestui accident climatic: o întindere națională și o varietate afectată nemaiîntâlnită. În consecință, organizațiile de profil cer autorităților să invoce forța majoră, un mecanism rar utilizat, dar justificat de amploarea pierderilor.
Ministerul Agriculturii a înființat un grup de lucru pentru evaluarea pagubelor
Ministerul Agriculturii a înființat un grup de lucru pentru evaluarea pagubelor și identificarea soluțiilor de sprijin. Deocamdată, fermierii așteaptă măsuri concrete — compensări, amânări de plăți, sau investiții în infrastructură agricolă adaptată noilor realități climatice.
Între timp, realitatea este inevitabilă: sezonul cireșelor românești din 2025 este, practic, anulat. Piețele vor oferi mai puține fructe și la prețuri mai mari, într-un context în care și importurile vor fi limitate.
