Crin Antonescu răspunde îngrijorărilor europenilor: România nu va deveni un stat bisericesc sau teocratic

Într-un interviu recent, Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, a clarificat poziția sa cu privire la promovarea valorilor creștine în România. Politicianul a subliniat importanța respectării drepturilor tuturor cetățenilor și a exclus orice posibilitate ca țara să devină un stat teocratic.

În contextul unor preocupări exprimate de europeni privind influența religiei asupra statului român, Crin Antonescu a oferit un răspuns clar și ferm într-un podcast recent. El a subliniat că România este un stat laic, iar ca președinte, misiunea sa va fi să protejeze drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de opțiunile lor religioase.

Crin Antonescu susține un stat laic: România nu va deveni un stat bisericesc

Crin Antonescu a fost întrebat, într-un podcast cu Cornel Dărvăşan, despre temerile europenilor că România ar putea urma un drum religios și ar deveni un stat teocratic.

Politicianul a afirmat categoric că „în niciun caz” nu crede că țara ar putea ajunge într-o astfel de situație. Potrivit acestuia, România este un stat laic, iar o asemenea transformare nu este posibilă sub conducerea sa.

„În niciun caz nu cred, iar, dacă va fi cazul, voi stăvili acest lucru, că România poate deveni un stat bisericesc şi cu atât mai puţin un stat teocratic. România este un stat laic. Aşa cum minortăţile etnice aduc plus valoare de orice fel, la fel, confesiunile, altele decât cea ortodoxă, sunt la fel, bogăţii, mai multe flori sădite-n grădină”, a spus Antonescu.

Acesta a subliniat faptul că România respectă separația dintre stat și religie.

Dreptul de a crede sau de a nu crede

Antonescu a insistat asupra importanței respectării libertății de credință. În opinia sa, fiecare persoană are dreptul să aleagă să creadă sau să nu creadă, iar acest drept trebuie protejat de lege.

„Ca preşedinte, va trebui să apăr drepturile tuturor, inclusiv ale ateilor, nu doar ale celor care sunt de aceeaşi religie cu mine sau celor de altă confesiune. Chiar şi dreptul celor care fac alegerea de a fi atei. Nu e misiunea mea, ca lider politic, să-i conving pe atei că există altceva ce le-ar putea scăpa. Asta e misiunea bisericilor”, a adăugat el.

Antonescu a spus că nu este responsabilitatea unui lider politic să convingă pe cineva de existența unui divin, aceasta fiind mai degrabă o misiune a bisericilor.

Un dialog deschis cu toate confesiunile

Candidatul la președinție a menționat că un lider politic trebuie să promoveze un dialog deschis și respectuos cu toate comunitățile religioase din România, dar și cu societatea civilă în ansamblu.

„Ca preşedinte, eu voi dori să am un dialog, aşa cum voi dori să am cu întreaga societate civilă, cu liderii comunităţilor religioase. În ceea ce mă priveşte, niciun fel de supralicitare a vreunei credinţe religioase, respect pentru toate, libertate pentru toate, chiar şi pentru cei care nu au credinţe religioase, care sunt sceptici sau atei sau cum vor să-şi spună”, a afirmat Crin Antonescu.

El a subliniat că România trebuie să rămână un loc în care toți cetățenii se simt liberi să își exprime credințele, indiferent de natura lor.

Diferențele dintre Est și Vest

Antonescu a observat, de asemenea, diferențele dintre abordările politice ale statelor din estul și vestul Europei în ceea ce privește religia.

În timp ce în Statele Unite, politicienii vorbesc frecvent despre religie pentru a câștiga credibilitate, în Occident acest tip de discurs a dispărut aproape complet.

Cu toate acestea, Antonescu consideră că în România, și în alte țări din Est, valorile creștine continuă să joace un rol important în contextul social și moral al societății.

„Interesant este că ele vin totuşi pe la ţările din Est, de la polonezi mai întâi, sigur şi acum. La noi e mai bine, pentru că oamenii sunt într-o perioadă în care par a redescoperi că acestea sunt lucrurile care ne ţin, pe care putem conta mai mult chiar decât pe aliaţii politici, strategici şi aşa mai departe.

Şi cred deci că, cu cât avem mai mult de luptat împotriva a tot felul de fenomene, de pildă, nenorocirea drogurilor, criminalitatea sau violenţa domestică, lucruri de-a dreptul ruşinoase, dar încă prezente în societatea noastră, cu atât mai mult recursul la valori creştine, la valori morale, este de dorit”, a adăugat el.

Valorile creștine, fundamentul moral al României

Antonescu a menționat că, în discursurile sale publice, nu promovează direct valorile creștine, dar subliniază faptul că tradiția creștină reprezintă fundamentul moral al națiunii române.

De asemenea, el a precizat că, deși este un creștin, nu face din acest fapt o prioritate în discursul politic.

„Eu nu predic în discursul public valori creştine, eu subliniez în discursul public faptul că fundamentul istoric al poporului român este tradiţia creştină, că fundamentul moralei publice este de natură creştină şi spun despre mine că sunt un creştin.

Aici mă opresc, adăugând încă un lucru: că trebuie să fim foarte atenţi ca legislaţia să rezolve două lucruri, care nu sunt deloc contracdictorii – libertatea de credinţă”, a spus el.

Totodată, Antonescu consideră că libertatea de a alege în privința religiei trebuie să rămână o prioritate a statului român.