„O astfel de decizie ar face mai întâi concurenţă neloială transportatorilor autorizaţi care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile de transport rutier de persoane, pe aceleaşi trasee pe care PMB intenţionează să introducă noi linii RATB”, declara pe 28 martie, plin de obidă, preşedinte COTAR, Vasile Ştefănescu. Oficialul susține, de asemenea că „operatorii de transport care deservesc acum rutele respective au făcut o investiţie de circa 25 de milioane de euro în autobuze cu anumite specificaţii tehnice, aşa cum au fost cerute în caietul de sarcini, la organizarea licitaţiei, conform legii. Preţul unui astfel de autobuz este între 70.000 şi 150.000 de euro, la care se adaugă alte cheltuieli de mentenanţă, salarii, taxe şi impozite. În acest moment circulă 180 de mijloace de transport ale firmelor private care au câştigat licitaţiile pentru a opera pe liniile Bucureşti-Ilfov".

Departe de a fi o declarație dezinteresată având în vedere că reprezintă opinia unei asociații patronale, opinia președintelui COTAR are cel mult valoarea unei informari privind sumele cheltuite „pe hârtie” de companiile care prestează în prezent „servicii” de transport între localitățile din jurul Bucureștiului și Capitală. Este cert că oficialii de rang înalt ai COTAR fie nu au urcat niciodată în celebrele microbuze în care mizeria este depășită doar de înghesuială și aceasta, la rândul ei, doar de vechimea și defecțiunile mașinilor cu pricina, fie au „uitat” să-și atenționeze colegii sau subalternii că ar trebui să-și modernizeze – sau măcar să-și repare – flota de vehicule. Condițiile demne de un stat din lumea a treia în care ajung călătorii din Ilfov în București, la locul de muncă, nu par să fi intrat în atenția COTAR, mult mai importantă fiind eliminarea oricărei concurențe reale.

De altfel, cel puțin ciudat, Vasile Ştefănescu pare să fie mai îngrijorat de cheltuirea banilor publici decât de modul în care își desfășoară activitatea companiile membre COTAR care prestează servicii de transport în jurul Bucureștiului.  „Nu înţelegem de ce este nevoie de o investiţie de cel puţin 50 de milioane de euro de la bugetul PMB, din banii contribuabililor, la care se vor adăuga subvenţii, deşi rutele respective sunt acoperite de operatorii privaţi care s-au conformat legislaţiei naţionale, ca peste tot în ţară. Probabil că doamna primar general a fost indusă din nou în eroare de consilierii care nu cunosc realitatea din teren", a menționat președintele asociației patronale a „operatorilor și transportatorilor autorizați”.

Înainte de a condamna o măsură benefică pentru toti cei care locuiesc în localitățile limitrofe și lucrează în București, oficialii COTAR ar trebui să încerce să urce într-un microbuz al membrilor confederației la ora 8 a dimineții sau la 6 după-amiaza. Cum vor rămâne, fără doar și poate, pe jos din cauza aglomerației generate în mare parte de numărul insuficient de mijloace de transport, cei de la COTAR nu vor putea vedea cu ochii lor scaunele rupte, mizeria sau podelele pline de găuri prin care intră praful. Și nici nu vor avea „norocul” de a sta pe culoar, într-un picior, zeci de minute după ce au plătit un bilet care, teoretic, ar trebui să garanteze inclusiv un loc pe scaun așa cum prevede legislația.

Cert este că, pe 29 martie, consilierii generali ai Primăriei Capitalei au aprobat programul de transport pentru 52 de trasee RATB noi sau actualizate între Bucureşti şi judeţul Ilfov, iar replica la acuzele COTAR nu a întârziat să apară. „Dânşii clamează că responsabilitatea alegerii rutelor şi licenţelor de transport în regiunea Ilfov trebuie să fie făcută de către Autoritatea Teritorială de Transport Bucureşti. (…) Când stabilim nişte rute de transport în comun, eu mă aştept să văd o previziune de trafic, o rentabilitate a rutelor, o frecvenţă de transport – într-adevăr văd numărul de curse, dar asta nu spune direct frecvenţa”, a declarat Florin Grigorescu (USR).

De noua decizie a Primăriei Capitalei vor beneficia cetățeni din localități precum Dobroiești, Brănești, Pantelimon, Chiajna, Cornetu, Domnești, Afumați, Petrăchioaia, Sitaru, Leordeni, Ștefănești, Berceni, Vidra, Jilava, Bragadiru și multe altele. Parcul auto propus pentru fiecare dintre noile trasee este compus din minimum două și maximum cinci autobuze.Poate, odată cu apariția unui concurent puternic, societățile care desfășoară activități de transport de persoane la marginea Bucureștiului vor înțelege că afaceri fără investiții reale nu se pot face și, mai ales, că pasagerii nu sunt prizonieri ai unor afaceriști care nu dau doi bani pe ideea de civilizație.

Te-ar putea interesa și: