"Disparităţile regionale în România sunt foarte mari. Suntem la o medie de 57% PIB/cap de locuitor din media UE, dar în Bucureşti – Ilfov suntem la 120%, iar Vaslui la 20%. Bucureşti, Cluj, Timişoara ar putea intra mâine în zona euro, dar restul ţării nu. Trebuie să ne rezolvăm integrarea interioară şi să ne securizăm o situaţie vulnerabilă după aderarea la zona euro. Şi instrumentul fiscal este unul important. Din păcate, dacă ne uităm istoric, disparităţile regionale s-au adâncit în loc să se atenueze, şi toate programele regionale, deşi avem şi un minister dedicat dezvoltări regionale, pare că au eşuat dacă ne uităm la rezultate", a subliniat miercuri Ionuţ Dumitru, în cadrul unei dezbateri cu privire la aderarea României la zona euro.
Potrivit acestuia, nici cu atingerea criteriilor de convergenţă nominală România nu se poate mândri, pentru că acestea au fost atinse datorită programelor cu instituţiile financiare internaţionale. "Ne mândrim că îndeplinim criteriile de convergenţă nominală! Dar trăim o iluzie, pentru că le îndeplinim, dar după un pilotaj de ani de zile de la Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, şi vedem că odată ce suntem lăsaţi, tentaţia este să deraiem din nou, iar criteriile de convergenţă nominală se pot deteriora foarte rapid. Este suficient să adoptăm o lege în Parlament şi am rezolvat şi criteriul de deficit şi pe cel cel de datorie publică", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.
În opinia sa, nici criteriul referitor la inflaţie nu se poate spune că este pe deplin îndeplinit, atâta timp cât în România există încă preţuri administrate şi preţuri care sunt în afara controlului politicii monetare, respectiv preţurile volatile din agricultură, domeniu dependent de climă, unde problemele se pot rezolva doar cu reforme structurale. "În aceste condiţii, nu se poate discuta de sustenabilitatea criteriului de inflaţie", a adăugat Dumitru.
În acest context, preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că, pentru România, va fi important să aibă capacitatea de a atenua şocurile care vor avea loc după aderarea la zona euro, dacă economia nu va fi suficient de pregătită. "Deci capacitatea de a atenua din şocurile asimetrice, ulterior intrării în zona euro, prin politica fiscală, singura care ne rămâne la dispoziţie pentru că politica monetară nemaifiind independentă, va fi foarte scăzută, aproape inexistentă, în condiţiile în care veniturile fiscale vor atinge un minim istoric anul vitor", a mai spus Ionuţ Dumitru. (Sursa: Agerpres)
