După persoanele fizice, a venit rândul firmelor mici şi mijlocii să ia credite pe bandă rulantă de la bănci. Acest segment are cel mai mare potenţial de creştere, dat fiind că nivelul de pornire este foarte jos.
Dintre companiile mari, persoanele fizice şi IMM-urile, cele din urmă au cele mai mari şanse să devină vaca de muls a sistemului bancar în următorii ani, când vine vorba de creşterea portofoliului de credite. Până acum, instituţiile de credit au acordat mai puţină atenţie acestui segment. Reprezentanţii băncilor se aşteaptă ca, în 2007, creditele pentru IMM-uri să înregistreze creşteri de 60-70%, superioare mediei de 40%.
„Ne aşteptăm ca volumul creditelor noi acordate acestui segment de către Raiffeisen să ajungă la 500 de milioane de euro în 2008, faţă de 300 de milioane în prezent“, spune Alexandru Ciobanu, director direcţia IMM din cadrul diviziei de retail a Raiffeisen Bank.
Rata de penetrare a împrumuturilor pentru IMM-uri este mult mai mică decât cea de pe segmentul corporate şi retail. La finele lui 2006, 86% din IMM-uri nu aveau credite la bancă. Iar ca metodă de finanţare, datoriile către furnizori aveau o pondere de aproape patru ori mai mare în bilanţurile IMM-urilor, în timp ce creditele bancare reprezentau doar 12%, potrivit datelor BNR.
Practic, până acum patru-cinci ani, o firmă mică – un magazin de cartier, spre exemplu – trebuia să treacă prin aceleaşi proceduri ca o companie mare pentru a obţine un credit. În condiţiile în care puţini patroni-manageri din România ştiu cum se face un business-plan, ce e un cash-flow şi cum se calculează valoarea actuală netă a unei investiţii, puţine IMM-uri au reuşit să se împrumute de la bănci.
De altfel, un studiu realizat în august de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), arată că birocraţia şi timpul îndelungat pentru obţinerea finanţărilor sunt principala problemă de care se plâng întreprinzătorii (37%). Urmează nivelul garanţiilor cerute, dobânzile şi comisioanele şi condiţiile impuse. 22,2% din respondenţi susţin că nu s-au confruntat cu probleme atunci când au vrut să contracteze un împrumut.
Pentru a obţine un credit, o firmă trebuie să aibă cel puţin doi ani de activitate. De asemenea, trebuie să aibă un profit operaţional înaite de impozite şi amortizări, care să acopere nivelul ratei lunare.
Proceduri mai simple, decizii mai rapide
Soluţia găsită de bănci pentru creşterea numărului de credite a fost simplificarea procedurilor de acordare. „Ne aşteptăm ca, din punctul de vedere al numărului de credite, creşterea pe segmentul IMM să fie mai mare decât cea pe segmentul corporate“, spune Lucian Cojocaru, director executiv comercial reţea la BRD. În prezent, mai multe bănci au renunţat să mai ceară previziuni pentru cash-flow şi planuri de afaceri, aprobând credite în baza bilanţului şi a actelor de constituire a firmei. Au trecut şi la sisteme în care decizia de acordare a creditului este luată de un soft de scoring. Dacă o persoană fizică doreşte să contracteze un împrumut, funcţionarul bancar completează un formular cu datele personale ale solicitanului, iar un program analizează profilul clientului în baza de date şi evaluează care sunt şansele ca persoana respectivă să fie „bun-platnic“. Riscul este calculat în funcţie de vârstă, oraş, starea civilă, vechimea în muncă şi la actualul job, dacă firma la care lucrează este mică sau mare, etc. Aceleaşi principii funcţionează şi în cazul IMM-urilor, numai că aici criteriile sunt mult mai multe şi mai complexe. „Am văzut, de exemplu, un sistem de scoring al unei bănci din Anglia, unde unul din criterii era numărul de asociaţi. Numărul optim era de trei, dacă erau mai mulţi sau mai puţini riscurile erau mai mari şi punctajul scădea“, povesteşte Alexandru Ciobanu, de la Raiffeisen. Câteva dintre criteriile nelipsite din sistemele de scoring ale băncilor pe segmentul IMM sunt domeniul de activitate, vechimea, profitabilitatea, cifra de afaceri şi rata de creştere a acesteia.
Scad dobânzile, cresc perioadele de rambursare
Creditele pentru IMM-uri au, în prezent, costuri mai mari decât cele acordate persoanelor fizice. Ceea ce este paradoxal în condiţiile în care, în Occident, companiile beneficiază de dobânzi mai mici. La Raiffeisen, de exemplu, dobânzile la împrumuturile pentru investiţii în lei variază între 8-8,5% şi 18%, în funcţie de suma împrumutată şi gradul de risc. La BRD, în cazul împrumuturilor de investiţii, dobânda este de 13,75% plus-minus 1%, în funcţie de gradul de risc. Şi aceasta, în condiţiile în care împrumuturile de consum acordate persoanelor fizice au dobânzi între 6% şi 11%.
„Probabil o să se ieftinească şi împrumuturile pentru IMM. Au existat investiţii în sistemele informatice şi în trainingul consultanţilor şi n-am ajuns încă la masa critică. Plus că nici portofoliul nu este destul de diversificat pentru a minimiza riscurile“, precizează Lucian Cojocaru. Raiffeisen, de exemplu, şi-a extins reţeaua prin care acorda credite pentru firme în reşedinţele judeţene, în timp ce în unităţile mai mici, directorii de sucursală sunt cei care pot oferi informaţii despre creditele pentru firme. Pentru a creşte volumul de credite, Raiffeisen mizează pe extinderea termenelor de rambursare de la cinci la 10-15 ani, în timp ce BRD vrea să lanseze credite la pachet cu alte produse – conturi curente şi POS-uri pentru plăţile prin card.
«Am avut nevoie de cinci ani pentru a crea o bază de date pentru scoringul la persoane fizice. La IMM-uri, suntem abia la început.»
Lucian Cojocaru, director executiv comercial reţea BRD
Potential
86% dintre IMM-uri nu aveau niciun credit în 2006. Ceea ce înseamnă că este loc de creştere mult mai mult decât pe segmentul firmelor mari sau al persoanelor fizice.
