in ultimii zece ani, telecomunicatiile din Rominia au iregistrat profunde schimbari. Ministerul Comunicatiilor, creat i iulie 1990 si transformat i Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica (ANCI) la finele anului 1998, a devenit autoritate de reglementari si strateg national. Pentru a separa reglementarea de operare, i septembrie 1990 a fost ifiintat Rom Post Telecom, ca operator de servicii de telecomunicatii, posta si radiocomunicatii. in iulie 1991, administrarea acestor servicii a fost separata, creindu-se trei regii autonome: RomTelecom, Radiocomunicatii si Posta Romina, beneficiind de monopol, dar si de dreptul de a participa pe piata serviciilor cu valoare adaugata.
in ultimii ani, aceste regii au fost transformate i companii nationale, societati pe actiuni, i vederea privatizarii. Ultimele doua sunt entitati distincte si separate, coordonate de ANCI, i timp ce RomTelecom este operatorul national public de servicii de telecomunicatii, detinind monopolul serviciilor de baza pina i 2002. Inspectoratul General pentru Comunicatii (IGC) a fost ifiintat i mai 1997 i cadrul Ministerului Comunicatiilor, ca organism independent de reglementare pentru unele aspecte ale telecomunicatiilor, putind deveni autoritatea de reglementari independenta a telecomunicatiilor din Rominia.
Ca rezultat al liberalizarii serviciilor cu valoare adaugata, operatorii furnizeaza transmisii de date, paging, telefonie mobila, televiziune prin cablu, comunicatii VSAT etc. in 1996 a fost adoptata Legea telecomunicatiilor, care impreuna cu legile si reglementarile ulterioare ar putea asigura cadrul legal pentru liberalizarea completa a telecomunicatiilor la 1 ianuarie 2003. in 1997, Rominia a semnat ambele acorduri ale Organizatiei Mondiale a Comertului referitoare la globalizarea telecomunicatiilor: liberalizarea telecomunicatiilor (Geneva, 15 februarie) si eliminarea taxelor vamale pentru tehnologia informatiei (Geneva, 25 martie).
in 2003 vor fi zece companii de cablu
Industria romineasca de cablu TV a avut o evolutie remarcabila de la liberalizare. De-a lungul ultimilor noua ani au fost emise peste 1.400 de licente, din care 700 au fost autorizate pentru 550 de companii, dar aproximativ 250 sunt active i prezent. in ultimii trei ani cifra de afaceri a crescut de zece ori, de la 10 milioane USD i 1996 la 100 milioane USD i 1999. Cu peste 3,2 milioane abonati (45% din locuinte cablate), Rominia este a sasea i Europa, i principal datorita tarifelor scazute (3-4 USD/luna), nealiniate la cele europene.
Serviciile oferite includ canale TV, transmisii de date si acces Internet. Majoritatea operatorilor si-au construit retele, lucrind i banda de 300 MHz care transporta 26-30 de canale, retele aflate i prezent i modernizare (fibra optica i reteaua trunk) pentru a functiona i banda de 720 MHz sau 860 MHz, care va permite oferirea de pachete complete de servicii: 100 canale TV, Internet, date si telefonie. Industria de cablu este profitabila, dar profitul net este prea mic pentru a suporta modernizarea retelei, astfel ca atragerea de fonduri este problema principala a momentului.
Concentrarea este o caracteristica a ultimilor trei ani, sase companii/grupuri detinind i prezent doua treimi din piata. Concentrarea a ridicat valoarea de piata a operatorilor de cablu de la 15-20 USD/abonat i 1991 la 100-200 USD/abonat si va continua sa reduca numarul operatorilor – maximum zece i 2003.
Printre investitori se pot gasi operatori de cablu romini si straini, dar si fonduri de investitii. Tranzactiile recente au remodelat peisajul industriei, accelerind pregatirea pentru liberalizare. Anul trecut, Epic din Austria a investit i RCS, iar la iceputul anului 2000, Analog si Seltron au fost cumparate de United Global Communications/UPC din Olanda. Romania Cable Systems (RCS) cu sediul i Bucuresti si cu peste 0,7 milioane abonati i Rominia, Slovacia si Ungaria este prezenta i 67 de orase din Rominia, incluzind 17 orase importante. Astral Group, cu sediul i Cluj-Napoca, avea aproximativ 0,6 milioane de abonati. Acest grup include Astral TV (140.000 de abonati), Storm TV (90.000), TV Cablu (85.000), Gameland Galati si Dacoluci Mangalia, operind i 45 de retele locale. Investitia pe care AIG NEF a facut-o i mai 2000, 30 milioane USD, din care 20 milioane USD pentru 25% din actiuni, va accelera fuziunea companiilor din grup pentru a forma Astral TV. Dupa ce a achizitionat Seltron (65.000 de abonati) si Analog (65.000), UPC are 0,25 milioane abonati, fiind apta sa-si consolideze pozitia pe piata, prin noi achizitii si modernizarea retelelor existente. Terra Sat, companie cu sediul i Resita, are aproximativ 0,15 milioane abonati i patru mari orase din partea de sud a Rominiei. Alte companii: Romsat Cable (45.000 abonati i Bucuresti si 35.000 i Tirgu Mures), Kappa (35.000), Cable Vision of Romania (35.000 abonati conectati printr-o retea din cablu optic) detinut de RomTelecom etc.
Liberalizarea telecomunicatiilor a declansat o cursa. Jucatorii importanti au iceput deja procesul de restructurare, ilocuind cablul coaxial cu fibra optica si achizitionind operatori mai mici. De aceea, atragerea de fonduri pare sa fie cea mai importanta problema, iar partenerii strategici straini, fondurile de investitii sau bancile de investitii, sunt actorii importanti ai acestui peisaj. Din acest motiv valoarea operatorilor de cablu va continua sa creasca, piata locala fiind cheia viitoarei piete liberalizate.
Investitorii straini sunt sansa Internetului
La sfirsitul anului 1999, i Rominia existau aproximativ 650.000 utilizatori Internet, din care 75.000 la domiciliu. Furnizorii de Servicii Internet (ISP) existenti asigura acces Internet prin dial-up, linii ichiriate (din cupru, cablu optic), cablu TV, radio, GSM, unii icercind sa obtina acoperire nationala, oferind si transmisii de date. Viteza i bucla abonatului pare sa fie limitata la 56 Kbit/s, iar viteza dintre noduri este mai ridicata, i functie de echipament. Majoritatea ISP utilizeaza infrastructura RomTelecom (linii telefonice, circuite ichiriate etc.), dar sunt independente de RomTelecom.
PC-Net are aproximativ 18.000 de abonati si ofera servicii prin cablu, dar si prin carrierul sau, Kappa. in septembrie 1999, PC-Net a lansat prima retea ATM-ADSL i CEE, avind i pregatire lansarea a doua noi companii care sa ofere voce prin Internet si servicii online. Dynamic Network Technologies deserveste 8.500 de utilizatori si patru centre zonale din Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara. StarNet are 8.500 de utilizatori si dealeri i 43 de orase si reprezentanta i fiecare judet. RNC are aproximativ 10.000 de utilizatori, iar FX, 8.500. RDS, cu aproximativ 400 de utilizatori, furnizeaza servicii de Internet si transmisii nationale de date folosind infrastructura RCS (compania-mama). RCS si RDS intentioneaza sa construiasca o retea nationala din fibra optica cu o lungime de 4.000 km, pina i 2003. Global One Communications Romania (GOCR) are un capital social i valoare de 6 milioane USD detinut de Global One – 50,5%, RomTelecom – 48,98%. Se furnizeaza X25, ISDN, Frame Relay, Internet, e-mail, VSAT etc., EasyNet fiind furnizor de Internet. Logic Telecom ofera transmisii de date, servicii cu valoare adaugata (e-mail, fax), Internet etc. in 1996, Logic a ifiintat o filiala i Moldova. RoEduNet este reteaua sistemului educational din Rominia, iar ICI opereaza reteaua institutelor de cercetare din Rominia.
in spatele densitatii scazute se gasesc sistemul macroeconomic si telecomunicatiile din Rominia. L?ara noastra iregistreaza unul dintre cele mai reduse PIB din Europa si cu siguranta ca un rezultat al acestui fapt este densitatea redusa de PC-uri – 2,8%. De asemenea, Rominia are una dintre cele mai reduse cheltuieli din Europa i domeniul IT si cel al telecomunicatiilor, 20 USD/locuitor i 1997. Datorita competitiei, tarifele pentru o ora de Internet au scazut i 1999 la jumatate i comparatie cu 1998, la aproximativ 0,6 USD/ora (TVA inclus). in ciuda tarifelor mai reduse din afara orelor de virf, furnizorii de servicii Internet considera ca tarifele RomTelecom frineaza dezvoltarea industriei Internetului din Rominia, evaluata la 6 milioane USD/an. Un utilizator mediu de Internet (20 de ore) plateste i medie 30-35 USD/luna (20-24 USD catre RomTelecom), adica 30-35% din salariul mediu din Rominia. rn
in timp ce i alte tari europene operatorii nationali sunt importanti furnizori de Internet, RomTelecom si-a aminat intrarea pe piata, fiind blocata de asocierea cu Global One. Anul trecut au avut loc evenimente cu impact puternic asupra viitorului Internetului i Rominia. A fost lansat serviciul gratuit de Internet (EasyNet), Kappa a introdus plata electronica pe Internet, i timp ce PC-Net, Kappa si Digicom au lansat servicii preplatite. La sfirsitul anului 1999, fondul de investitii RPPF a platit 1,5 milioane USD pentru 40% din actiunile la PC-Net, fiind primul plasament itr-un furnizor de servicii Internet din Rominia. in mai, Parlamentul Rominiei a iceput discutiile privind Legea comertului electronic, o luna mai tirziu fata de proiectul pentru semnatura electronica. rn
Investitiile straine ar putea fi sansa Internetului din Rominia si, mai devreme sau mai tirziu, investitorii straini se vor lupta pentru o actiune la un furnizor romin de servicii Internet. Telefonia pe Internet pare sa fie un obiectiv comun pentru toti competitorii. De aceea, marii jucatori se pregatesc sa intre pe piata: RomTelecom, retragin-du-se din parteneriatul cu France Telecom din GOCR, si Mobil Rom intentionind sa isi stabileasca propriii furnizori de Internet. Aceasta ar putea declansa expansiunea. rn
Romgaz si CFR vor concura RomTelecomrn
Agentia de Telecomunicatii CFR – ATCFR, unitatea de telecomunicatii a Cailor Ferate Romine, ifiintata la 1 noiembrie 1998, opereaza o retea de telecomunicatii pentru CFR. Modernizarea retelei, suportata printr-o finantare mixta, din partea BIRD si a bugetului de stat, a fost iceputa i 1996 si va fi finalizata i 2000. A fost instalata o retea magistrala din fibra optica, de 4.000 km, (20 de fibre optice mono-mod), formata din cinci inele, iar i august 1999 Siemens a semnat un contract i valoare de 12,3 milioane USD pentru furnizarea de echipament. Exista planuri pentru extinderea retelei magistrale din cablu optic pina i 2001, cu aproximativ 2.000 km, care sa o transforme i-tr-una cu acoperire nationala. De asemenea, se mai prevede licentierea ATCFR ca operator public de telecomunicatii si oferirea de servicii care nu fac obiectul monopolului RomTelecom. Privatizarea este planificata dupa anul 2000. rn
Societatea Nationala Radiocomunicatii opereaza o retea nationala (radiorelee), furnizind transmisii pe baza de semnale TV si radio si alte servicii. Unele schimbari i portofoliul serviciilor sale si investitii puternice ar putea sa o transforme itr-un competitor important la liberalizarea telecomunicatiilor. Recent, a fost instalata o noua retea magistrala bazata pe radiorelee (Bosch) – retea SDH capabila sa transporte semnale audio si video, date, Internet. rn
in februarie 2000, ANCI a iceput procedura pentru privatizare, la mijlocul lunii aprilie ABN Amro fiind desemnat consilier pentru vinzarea, pina i noiembrie 2000, a 51% din actiunile de la Radiocomunicatii catre un partener strategic. Aceasta s-ar putea realiza prin vinzarea unui important pachet minoritar de actiuni, urmata de o crestere de capital pentru dezvoltarea rapida a infrastructurii. Potrivit unui oficial, Teledifusion de France (detinut 100% de catre France Telecom), Telenor din Norvegia, Telecom Italia si OTE par a fi interesate de pachetul majoritar de actiuni Radiocomunicatii.rn
Alte companii proprietate de stat care detin retele de telecomunicatii cu acoperire nationala sunt Conel (furnizor de energie electrica), care a anuntat un proiect i valoare de 170 milioane USD pentru o retea magistrale din fibra optica, sau Romgaz (furnizor de gaze naturale). Administratia publica romina intentioneaza sa construiasca o retea pentru voce si date, cu un cost estimat la 50 milioane USD, potrivit unui studiu al Teleconsult International din SUA. Reteaua va conecta toate institutiile administrative publice si ar s-ar putea baza pe retelele RomTelecom sau ATCFR. rn
Operatorii de telefonie mobila isi construiesc propriile infrastructuri si ar putea deveni competitori. MobilRom si-a anuntat deja intentia de a oferi telefonie fixa, iar actionarul majoritar, France Telecom, pare sa fie cel mai bine pozitionat pentru a deveni, la liberalizare, principalul competitor al operatorului RomTelecom. rn
Operatorii de cablu TV au cel mai valoros atu – accesul direct i casele oamenilor. Cu o buna acoperire nationala, densitate ridicata si abilitatea de a oferi pachete de servicii (TV, Internet, date, voce), operatorii de cablu TV vor juca un rol important la liberalizare, fortind RomTelecom sa piarda teren. Aceasta pare sa fie cea mai rapida cale de a intra pe piata locala la liberalizare si parteneriatele lor (joint-venture, fuziuni, achizitii) cu transportatori (carriers) (ATCFR, Radiocomunicatii, Conel etc.) ar putea crea operatori nationali – o amenintare reala pentru pozitia de lider de piata a operatorului RomTelecom. rn
Competitia a stimulat calitatearn
Telecomunicatiile din Rominia s-au dezvoltat itr-un ritm lent, ca urmare a monopolului si, i special, a statului proprietar, incapabil sa administreze si sa finanteze un sector cu un ritm de dezvoltare deosebit de ridicat. Acolo unde competitia a fost permisa, rezultatele sunt remarcabile. Prezenta fondurilor de investitii rominesti si straine sau a operatorilor straini precum si lupta lor pentru achizitionarea de pachete de actiuni semnificative sunt dovezi. Telefonul mobil a devenit mai mult decit un simbol al starii sociale. Competitia dintre operatorii GSM a crescut nevoia de comunicatii, de apreciere a calitatii si recunoastere a marcii. Totodata, ei au creat un nou model de afacere i telecomunicatii, contribuind la dezvoltarea telecomunicatiilor din Rominia.trn