Citând surse din interiorul Comisiei Europene, Handelsblatt susţine că executivul comunitar va propune ca autorităţile naţionale să supervizeze operaţiunile de zi cu zi, iar BCE ar urma să intervină numai acolo unde vede ‘riscuri periculoase’. În cazul statelor din afara zonei euro, autorităţile naţionale de supervizare vor fi responsabile în continuare cu supervizarea băncilor.
"Este greu de definit ce este o bancă importantă, ce este o bancă de importanţă sistemică, astfel încât trebuie să fim siguri că în uniunea bancară sistemul de supervizare va fi în măsură să acopere toate băncile", a declarat Stefaan de Rynck, purtătorul de cuvânt al Comisarului european pentru servicii financiare Michel Barnier, cel care elaborează propunerea.
Proiectul Comisiei riscă însă să se lovească de opoziţia Germaniei, care vrea ca BCE să supervizeze doar cele mai mari 25 de bănci europene, exceptând însă casele de economii (Sparkassen) şi băncile cooperatiste (Genossenschaftsbanken) care asigură aproape 40% din finanţarea companiilor germane.
"Nu văd necesitatea de a supune unei supervizări europene bănci care nu au o masă critică pentru stabilitatea sistemului financiar european şi nici activităţi internaţionale", a declarat parlamentarul german Michael Meister, unul dintre liderii CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.
La finele lunii iunie liderii Uniunii Europene au căzut de acord să înfiinţeze o autoritate unică de supervizare bancară în Europa. Comisia Europeană ar urma să-şi prezinte pe data de 11 septembrie propunerile privind înfiinţarea unui organism de supervizare bancară în zona euro.
Sursa: Agerpres
