Însemnările suveranei despre acest moment, fiind publicate în străinătate, au stârnit atunci destule proteste.

Nemulţumirile veneau din partea unor critici prea pedanţi, care n-au înţeles pornirea tinerei prințese-poete de a-și nota cele ce au impresionat-o prin pitorescul lor.

Carmen Sylva a zărit pentru prima dată panorama Bucureştilor de pe Dealul Filaretului. Ea sosise în ţară cu vaporul pe Dunăre; apoi cu trenul de la Giurgiu la gara Filaret din Bucureşti.

Altă gară nu exista în Capitală şi nici nu era nevoie, deoarece nici altă cale ferată nu era în România, decât linia Bucureşti-Giurgiu, inaugurată la 19 octombrie 1869, cu puţin înainte de sosirea principesei.

Iată însemnările principesei care-i enervaseră pe criticii prea pedanți:

Când ieșii din gara spre a mă urcă în trăsura, mi-a scăpat un strigat de admirare. Pe deasupra fâlfăirii decorurilor și a strălucirii uniformelor, pe deasupra cailor și a drapelelor, dincolo de marea de oameni zărisem orașul, culcat între coline, desfășurându-se în văile verzi.

O împestrițare de bisericuțe și case albe, galbene și albastre scăldate de razele soarelui.

Pe drumul de la gară la Mitropolie și de acolo la palat, am văzut case atât de mici, încât ajungeai cu fruntea la acoperiș, femei cu haine pestrițe, cu fuste verzi sau roșii, cămăși strălucind de albeață, cu garoafe după urechi, cu tulpane albe, tivite cu horbote… (…)

Când ieșeam din casă la început, aveam întotdeauna de ce mă minuna. În orașul acesta se aflau străzi pitorești, în care toate ușile erau pline de stofe multicolore, de fierărie, de oale verzi și cafenii.

Alte părți erau o adunătură pestriță de case ca de păpuși, foarte mici, ascunse sub copaci, sub sălcii sau salcâmi, ce îmbălsămează orașul întreg primăvară.

Se aflau deschise, în stradă, brutării, cismării, fierării, cârciumi nenumărate, în care se vindeau țuică, cocioabe întunecoase, în fundul cărora se vedeau figuri de vagabonzi cu ochiul blând, cu zâmbetul trist. Dâmbovița… oferă ochiului scene de o vioiciune ce-ar entuziasma pe un pictor ori pe un poet.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric