Cîțu spune adevărul! Cum au fost folosiți banii Consiliilor Judeţene. Sunt sume mari la mijloc
Florin Cîțu spune adevărul. Ministrul de la Finanțe a vorbit despre situația banilor Consiliilor Judeţene, în special banii pentru finanţarea serviciilor sociale. Cum au fost folosiți? Sume mari sunt la mijloc.
Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu a anunțat că statul a alocat în acest an 1,23 miliarde lei pentru servicii sociale, iar până la 31 octombrie s-au cheltuit 1,17 miliarde lei, însă judeţele au folosit sumele de la bugetul de stat fără a asigura partea de 40% din venituri proprii şi TVA de echilibrare.
„În ultima perioadă, de fapt de câteva luni de zile, a apărut această dezbatere despre banii Consiliilor Judeţene, în special banii pentru finanţarea serviciilor sociale, sistemul de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. (…) Sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de de 1,23 miliarde lei. Până la 31 octombrie s-au cheltuit 1,17 miliarde lei. Se spune că nu sunt bani acolo, că este nevoie de bani. Au fost alocaţi 1,23 miliarde lei şi s-au cheltuit doar 1,17 miliarde lei. Deci, bani sunt la Consiliile Judeţene. Se constată astfel că judeţele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat fără a asigura partea de 40% din venituri proprii şi TVA de echilibrare”, a susţinut Cîţu, într-o declaraţie de presă.
Nu există niciun motiv
Totodată, ministrul a scos la iveală un alt aspect controversat. El a precizat că „partea cu care trebuia să vină Consiliile Judeţene nu a existat”.
„Au fost folosiţi banii de la bugetul de stat şi nici aceia toţi. La data de 31 octombrie 2020, situaţia pe judeţe şi municipiul Bucureşti cu privire la disponibilităţile secţiunii de funcţionare: avem 1,3 miliarde lei şi excedentul din anii precedenţi rămaşi neutilizaţi – 2 miliarde lei. Analiza execuţiei la 31 octombrie evidenţiază faptul că, din totalul de 3,2 miliarde lei reprezentând sume defalcate din taxe pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale judeţelor s-au utilizat 2,7 miliarde lei, restul de 514 milioane de lei reprezentând sumele la dispoziţia acestor instituţii ce pot fi utilizare până la finalul anului. Deci, Consiliile Judeţene mai au până la finalul anului încă 514 milioane de lei de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile”, a adăugat Florin Cîţu.
În același timp, ministrul Finanţelor a precizat că această situaţie este întâlnită „în mai toate Consiliile Judeţene unde există PSD în continuare la conducerea acestor Consilii Judeţene”.
Nu vor să dea banii
„Există bani, nu vor să-i dea. Acest lucru trebuie să se oprească. Aceşti preşedinţi de Consilii Judeţene trebuie să plătească salariile! Au bani din excedent şi trebuie să oprească această imagine falsă şi presiune asupra Ministerului de Finanţe Publice. Până acum au folosit doar banii din TVA defalcat, nu au contribuit cu cei 40% pe care au obligaţia să îi plătească. Sumele sunt la Consiliile Judeţene. Este adevărat, sunt şi Consilii Judeţene unde există o problemă, în special unde PSD-iştii au pierdut. Acolo au venit alţi preşedinţi de Consilii Judeţene şi, da, acolo sunt nişte probleme şi le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare. Acolo au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban”, a arătat el.
De asemenea, potrivit ministrului de la Finanțe, în toată această situaţie „se aruncă vina pe Ministerul Finanţelor Publice”.
„Avem foarte mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene care şi-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanţe. Sunt unii dintre ei care au pierdut alegerile locale din 27 septembrie şi au lăsat visteria goală. Pe de altă parte, sunt alţii care au câştigat de la socialişti şi în continuare îi mint pe oameni şi spun că problema este la Ministerul de Finanţe.”, a mai spus ministrul Finanţelor.
El a mai adăugat că legislaţia în vigoare, prin Legea bugetului de stat şi rectificările bugetare, a stabilit şi a asigurat finanţarea de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA a 60% din necesarul de finanţare a acestor servicii sociale, restul de 40% fiind obligaţia judeţelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA, din echilibrare.
Anul 2020 a fost favorabil pentru bugetele locale
„Mai mult, pentru a susţine acest sector, în anul 2020, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020, s-a dat posibilitatea ca judeţele să poată utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenţi şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap. Legea spune foarte clar până am modificat-o noi prin Legea bugetului. Excedentul din anii precedenţi se folosea doar pentru investiţii. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani şi pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoanele adulte cu handicap”, a explicat Florin Cîţu.
Şeful de la Finanţe a subliniat că judeţele, ca toate unităţile administrativ-teritoriale, trebuie să respecte legislaţia în vigoare, care stabileşte reguli clare ce se aplică în cursul exerciţiului bugetar, reguli ce vizează o bună gestionare a fondurilor publice şi eliminarea arieratelor.
„Conform prevederilor articolului 49, aliniatul 9 din Legea nr. 273/2006, în timpul anului, ordonatorii de credite, Consiliile Judeţene, asigură în totalitate cheltuielile secţiunilor de funcţionare ale bugetelor. Potrivit prevederilor articolului 5, aliniatele 3 şi 4 din Legea 273/2006, autorităţile administraţiei publice locale sunt cele care stabilesc priorităţile în finanţarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea şi aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza. Deci, priorităţile, modul în care sunt cheltuiţi banii, sunt decise de consiliile judeţene”, a adăugat Cîţu.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





