supravietuire a industriei de confectii autohtone, in numai cateva luni situatia s-a schimbat radical. Mai intai a venit vestea ca, de la inceputul lui 2005, piata mondiala de textile se va liberaliza si ca nici o cota nu va mai sta in calea produselor ieftine venite din Asia. Daca sistemul de cote impus producatorilor asiatici era un argument destul de puternic pentru ca marile firme occidentale interesate de productia in lohn sa nu ia drumul Chinei sau Thailandei, de la 1 ianuarie 2005 acesta nu a mai existat. In competitie cu tarile asiatice, a te referi la forta de munca ieftina din Romania pare cel mult o gluma buna. Daca in Romania un lucrator dintr-o fabrica de confectii castiga in medie putin peste 150 de dolari pe luna, in Asia salariile nu sunt mai mari de 20 de dolari. A venit apoi deprecierea euro de la finalul anului, cand cursul monedei europene a scazut de la peste 41.500 de lei, pana la apoximativ 38.000 de lei. Pentru multe dintre fabricile care lucrau in lohn aceasta a fost un fel de lovitura de gratie. Produsele acestora sunt vandute in euro, iar dupa depreciere patronii firmelor de confectii au incasat mai putini lei. Pe de alta parte, salariul mediu net al unui lucrator din industria de confectii este de circa 4.400.000 lei lunar. Inainte de devalorizare asta insemna cam 106 euro. Acum salariul este de circa 120 de euro. Daca mai adaugam si scumpirea utilitatilor, tabloul este mai complet. „In structura costurilor unei companii din domeniu forta de munca ocupa un procent de 50-60%”, spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS). Irina Schrotter, general manager al companiei Confectii Integrate Moldova, care lucreaza in sistem lohn pentru firma Benetton, spune ca incasarile in lei au scazut, iar salariile si utilitatile au crescut, in euro. „Ne facem socotelile pe contractele pe care le avem, dar stim ca vom incasa sume mult mai mici in lei”, explica Schrotter. Viitorul nu pare deloc a fi roz pentru aceste firme, cele mai pesimiste previziuni pentru finele anului vazand un euro cotat la 34.000 de lei.Dupa ultimele evolutii valutare, companiile din domeniu au fost obligate sa reduca marjele de profit la limita, pentru ca despre o crestere a pretului produselor pe care le fabrica nici macar nu poate fi vorba intr-un asemenea context international. „Desi nu am facut calcule clare, cred ca in acest moment avem o rata a profitului de sub 5%, de trei-patru ori mai mica decat in mod normal”, spune Daniela Blangoci, director administrativ al companiei Nathalie D din Harlau, judetul Iasi, care are o serie de contracte de lohn cu companii din Marea Britanie. Desi firmele s-au adaptat si au incercat sa functioneze la limita de avarie, piata a reactionat imediat. Creatoarea de moda Irina Schrotter spune ca, in acest moment, sunt firme care nu au de lucru, ceea ce nu este o situatie obisnuita, desi este o schimbare de sezon. „E prima oara cand fabrici foarte cunoscute accepta comenzi imediat. Inainte capacitatile erau ocupate”, spune Schrotter. Specialistii cred insa ca acesta este doar inceputul si ca in urmatorii ani multe dintre firmele de pe piata nu vor mai face fata concurentei asiatice si cresterii costurilor si vor disparea. „Cred ca este vorba de 40-50% din companii. E vorba in primul rand de cei care iau comenzi de lohn la mana a doua sau a treia, companii mici cu cateva zeci de angajati care nu s-au preocupat pana acum sa investeasca in tehnologie”, spune Gabriel Muraru, directorul companiei Dinasty din Piatra Neamt. Firmele care in acest moment beneficiaza de serii mari de productie vor fi si ele afectate, pentru ca acestea vor migra spre Asia. „Vor supravietui in primul rand fabricile care se vor axa pe produse cu o valoare adaugata mai mare sau pe serii mici si medii. Acestea nu vor putea merge in Asia, care accepta doar comenzi mari”, spune Muraru. In 2004, valoarea productiei industriale din industria textila s-a ridicat la circa 7,4 miliarde euro. Unii specialisti prevad pentru 2005 o mentinere a acestei valori, in contextul scaderii ponderii lohnului, care in acest moment se ridica la 85% din aceasta valoare. Altii, din contra, cred ca piata va scadea cu circa 30%.Daca majoritatea patronilor companiilor de confectii care produc in lohn sunt constienti ca trebuie sa isi restructureze afacerile in viitorul apropiat, pentru autoritati aceasta va fi o problema sociala. La nivel national, in acest sector muncesc peste 450.000 de persoane, marea majoritate a acestora fiind femei. „La compania mea jumatate din femeile care lucreaza sunt divortate si au acasa un copil”, spune Irina Schrotter. Daca in urma cu cativa ani lucratorii din domeniu pareau a avea un viitor sigur cu un salariu mic, acum nimic nu mai este garantat. Doar cei care lucreaza pentru fabrici de confectii care au comenzi ferme vor putea spune ca au un loc de munca sigur. Restul ar trebui sa se gandeasca la reconversia sociala in zona serviciilor, strategie pe care o au in vizor autoritatile pentru a contracara o potentiala criza sociala in domeniu.

Firmele din Moldova resimt lipsa comenzilor
Deprecierea euro a scazut drastic profiturile fabricilor care opereaza pe piata lohnului
Zona Moldovei are cea mai mare densitate de fabrici de confectii care lucreaza in sistem lohn. Desi pare ciudat, cresterea salariilor din acest domeniu va provoca probleme sociale in conditiile in care multe capacitati de productie nu vor mai avea contracte.O investitie de doua milioane de euro intr-o fabrica din Romania care sa produca in sistem lohn ar putea parea o nebunie curata. In contextul devalorizarii euro si a liberalizarii pietei mondiale a textilelor, afacerile bazate pe lohn din Romania au inceput sa fie la limita profitabilitatii. Iar presiunea va fi din ce in ce mai mare. Cu toate astea, creatoarea de moda Irina Schrotter a investit aceasta suma intr-o astfel de capacitate de productie. In timp ce in zona cu fabrici de confectii a platformei industriale iesene penuria de comenzi de lohn din partea marilor firme occidentale incepe sa isi faca simtita prezenta, Schrotter face angajari. Investitia Irinei Schrotter pare insa logica, daca tinem seama de contractul de zece milioane de euro pe o perioada de trei ani incheiat de creatoarea de moda cu compania italiana Benetton. Muncitoarele de la Confectii Integrate Moldova par a fi multumite de salariul de 100 de euro net si bonurile de masa pe care le primesc lunar. La fabricile de peste drum se simte un oarecare freamat datorat lipsei comenzilor. „Am inteles ca pentru acest inceput de an comenzile s-au redus simtitor fata de aceeasi perioada a anului trecut”, spune Radu Prisecaru, noul prefect al Iasiului. In judet functioneaza 218 firme de confectii in care muncesc peste 14.500 de salariati, cifra totala de afaceri din acest domeniu fiind de peste 2.383 miliarde lei. Intr-un oras precum Dorohoi, o fabrica de confectii precum Conted este cel mai important obiectiv economic. Are circa 1.150 de salariati care primesc lunar in jur de cinci milioane de lei net intr-una dintre cele mai sarace zone din Romania. Costumele barbatesti, sacourile si pantalonii sunt produsele fabricate aici, compania Zara fiind unul dintre principalii clienti. Efectele liberalizarii pietei mondiale nu s-au prea simtit la Dorohoi. Aprecierea leului va determina insa o scadere a marjei de profit. „Daca leul se va aprecia, vom fi obligati sa devenim mai eficienti. Va trebui sa producem mai mult cu oameni mai putini, in conditiile in care forta de munca reprezinta circa 70% din costurile totale”, spune Manole Popa, managerul societatii. La Botosani, situatia este oarecum diferita. Zona este una cu o densitate ridicata de fabrici de confectii. „Circa 10.000 de oameni lucreaza in confectii. La Botosani concurenta intre firme este ridicata”, spune Mihai Tincu, managerul companiei Rapsodia, cea mai mare fabrica din oras. In acest moment, Rapsodia lucreaza pentru mari branduri vestice, precum C&A sau Fashionable. „Principala noastra problema este acum forta de munca. Fie ca nu gasim, fie este prea scumpa din cauza concurentei din zona si a plecarilor in Occident. Solutia pe care am gasit-o a fost sa angajez personal din mediul rural. Le pun la dispozitie autocare in fiecare zi pentru a-i aduce la serviciu”, spune Tincu. Managerul de la Rapsodia Botosani este destul de optimist in ceea ce priveste viitorul fabricii sale. „Cei mici, care nu au investit in tehnologie, care au platit la negru, care aveau o sectie cu 20 de oameni intr-un sat, vor disparea. Pentru seriile mici si medii, pentru produsele cu valoare adaugata mare, se va prefera productia aici. E mult mai eficient”, spune Tincu. rnLa circa 70 de kilometri de Iasi, in orasul Harlau, investitia de circa un milion de euro facuta de Demetris Takkides si Daniela Blangoci in fabrica de confectii Nathalie D pare a fi destul de importanta pentru un oras cu circa 12.000 de locuitori. Fabrica are 540 de angajati si lucreaza pentru firme din Marea Britanie. Efectele devalorizarii lirei sterline au fost resimtite in primul rand in marja de profit a companiei, care a coborat sub 5%. „Suntem la limita. Pentru a supravietui va trebui sa lansam o marca proprie pentru piata interna”, spune Daniela Blangoci. Lansarea unei marci proprii este vazuta de multi drept o solutie salvatoare. Maria Grapini crede ca anul viitor ponderea pietei interne in totalul productiei din Romania va creste cu 5%, in paralel cu reducerea lohnului. Specialistii sunt insa sceptici ca aceasta solutie este optima pentru multe fabrici care acum fac lohn. O marca se creeaza in cativa ani si trebuie investit destul de mult in reclama, distributie, magazine.rn
rn
rnCine va iesi de pe piatarn
rn• Companiile mici, care fac lohn beneficiind de contracte prin intermediari. Marjele se vor reduce atat de mult pe masura ce cresc costurile, incat le va fi greu sa mai prinda ceva.rn
rn• Companiile care acum beneficiaza de contracte de lohn pe serii foarte mari. Dupa liberalizarea pietei mondiale, acestea vor migra spre Asia, unde forta de munca este mult mai ieftina. rn
rn• Companiile care nu au investit in tehnologie si care nu vor putea oferi produse cu o valoare adaugata mai mare. rn
rn• Companiile care nu reusesc sa creasca productivitatea angajatilor. rn
rn
rnCine va rezista pe piatarn
rn• Companiile care vor prinde contracte de lohn pe serii mici si medii. Este vorba in general de produse de lux, care nu vor lua drumul Asiei. Aici ajung de obicei contractele de volum.rn
rn• Companiile care vor dezvolta si nuclee de creatie si vor putea oferi o valoare adaugata mai mare produselor.rn
rn• Companiile care vor imbina contractele de lohn pe serii mici cu lansarea unor marci proprii destinate pietei autohtone. Pentru o marca proprie sunt insa necesare investitii consistente, care vor da rezultate dupa mai multi ani.rn
rn
rnPiata de confectii la nivel globalrn
rnIn anul 1995, Acordul Textil si Vestimentar de la Marrakech a stabilit diminuarea graduala, in trei faze, a cotelor intr-o perioada de zece ani. Produsele liberalizate de acest acord reprezentau in anul 1991 circa 51% din volumul importurilor Uniunii Europene din tarile „supuse” acestor cote. rn
rnIn anul 2001, China a devenit membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, ocazie cu care a inceput sa beneficieze de cote diminuate la 11 categorii de produse, de la articole tricotate sau batiste si pana la tesaturile de polietilena sau hainele de toamna-iarna. Efectele s-au simtit imediat pe piata europeana, pentru aceste produse importurile din China crescand de multe ori cu sute de procente, ceea ce a diminuat deprecieri ale preturilor si de 75% in unele cazuri. De la inceputul acestui an, nu mai exista practic nici un fel de bariera in calea importurilor din tarile asiatice. Piata romaneasca va fi influentata in primul rand in ceea ce priveste contractele de lohn, care dadeau de munca la cateva sute de mii de lucratori. Multi dintre cei care produceau pana acum in Romania vor putea alege forta de munca mai ieftina din Asia. Daca in Romania salariul mediu in confectii este de circa 120 de euro, in Asia acesta nu depaseste 20 de euro. In contextul cresterii salariilor din Romania, multi prevad o migrare a contractelor spre spatiul ex-sovietic, unde salariile sunt de cateva ori mai mici. Totusi, specialistii spun ca insecuritatea este un argument pentru multi de a evita tarile de aici. Acestia cred ca Asia este totusi destul de departe, ceea ce aduce o serie de probleme. In plus, comanda minima acceptata pe piata chineza este acum de minimum 10.000 de bucati, la care se adauga si plata pe loc si pretul de circa 2.000-4.000 de dolari pentru transport.