Reformarea învăţământului a dat greş, dar universităţile publice sunt tot mai profitabile. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile de avere ale rectorilor şi ale celorlalţi membri din consiliile de conducere academică.
Averile rectorilor, atât cât au fost afişate pe site-urile universităţilor de stat, sunt impresionante. Nu prin veniturile salariale propriu-zise, cât prin patrimoniul imobiliar şi diversitatea conturilor bancare. Majoritatea rectorilor plătiţi de la buget au cumpărat sau şi-au construit câteva case în ultimul deceniu şi au achiziţionat terenuri intravilane, agricole păşuni sau fâneţe.
Anul trecut, 13 rectori dintre cei 43 care au afişat declaraţiile de avere au câştigat între 85.000 euro şi 50.000 euro, numai din activitatea de conducere. Mulţi şi-au dublat sau chiar triplat veniturile cuvenite funcţiei de bază din plata cu ora, dar mai ales din aşa-zisa activitate de „cercetare“. Adică din proiectele naţionale sau internaţionale, în care au avut un cuvânt greu de spus. Doar ei le aprobă!
Citind declaraţiile de avere, nu poţi să nu te întrebi când are timp un rector să desfăşoare atâtea activităţi, pe lângă cea de bază: să publice lucrări, să ţină ore suplimentare, să se implice în proiecte de cercetare ştiinţifică, să facă parte din comisii de admitere, de licenţă, de masterat, doctorat, de evaluatori sau cenzori, din consilii administrative, să ofere consultanţă şi să deţină diverse funcţii publice.
Cine are carte are parte
Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, Adrian Săftoiu, a câştigat anul trecut 40.617 lei din funcţia de bază şi 102.631 lei din cercetare. Lizica Mihuţ, de la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad, a luat 86.066 lei salariu de bază şi plata cu ora, iar veniturile de la master şi din proiecte au însumat 147.373 lei. Radu Ioan Munteanu, rector la Universitatea Tehnică din Cluj, a avut un salariu, cu tot cu sporuri, de 83.360 lei. Din cercetare a mai câştigat 40.302 lei. De la cursurile plătite cu ora a luat 14.863 lei, de la cele postuniversitare 10.586 lei, iar de la comisiile pentru doctorate, 13.450 lei. Dacă apreciem că media onorariului pentru participarea la o comisie de doctorat este de 350 lei, rectorul a fost implicat în câte două pe lună, străbătând toată ţara: Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj, Iaşi. În acest timp, a mai făcut parte şi din câteva consilii de administraţie.
Şi mai solicitaţi au fost rectorii univer-sităţilor de medicină, care au desfăşurat în paralel şi activitate medicală sau de reprezentare în vânzări. Vasile Astărăstoae, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, este şi director la Institutul de Medicină Legală, preşedinte al Colegiului Medicilor din Iaşi, dar şi la cel din Bucureşti, şi membru în comisia de arbitraj de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. De la Universitate a primit 147.129 lei, iar din restul activităţilor a adunat încă 125.000 lei. Ion Cucui, rectorul Universităţii Valahia din Târgovişte, a avut timp anul trecut să facă parte şi din consilii de administraţie şi comisii de cenzori ale întreprinderilor private, cât şi să predea, ca profesor invitat, la Universitatea din Târgu-Jiu şi chiar la Paris.
Constantin Copotoiu a câştigat la conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş 141.128 lei, şi alţi 160.867 lei din congresele sponsorizate de Pfizer, GSK şi din activitatea de chirurg la spitalul judeţean. O parte din bani i-au venit de la cursurile ţinute la Pfizer, din activitatea de purtător de cuvânt al Colegiului Medicilor şi din acţiunile deţinute la un centru medical.
Unii rectori au câştigat bani şi din închirierea imobilelor. Lizica Mihuţ a achiziţionat vreo şapte apartamente, o casă de vacanţă şi o boxă de 47 mp (!), în afară de patru terenuri la Moneasa şi Miniş. Din închirieri, a câştigat 70.625 lei. Rectorul Universităţii de Arhitectură din Bucureşti are o casă, trei apartamente şi un spaţiu comercial pe str. Colţei. Din închirieri a adunat 60.800 lei. Şi Cornel Panait, rector la Universitatea Maritimă Constanţa, are două apartamente şi trei case în Constanţa, două apartamente în Bucureşti, unul la Azuga şi o casă de vacanţă la Agigea. Chiriile au adus familiei venituri de 46.888 lei.
Exemplele sunt multe şi demne de prezentat ca studii de caz pentru spiritul antreprenorial al profesorilor care conduc universităţile statului.
Cei mai bogaţi rectori din România
Gerard Jităreanu,
rector Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, Iaşi
Anul trecut, a câştigat 121.768 lei, ca rector, şi 192.797 lei din activitatea de cercetare, consultanţă, examinare şi management. Conturile bancare însumează 155.000 euro. Deţine două terenuri agricole şi o casă. În ianuarie 2009, a fost numit şi secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Deşi ordinul ministrului privind declararea averii este ferm, rectorul nu a publicat informaţiile pe site-ul universităţii pe care o conduce.
Paul Dobrescu,
rector Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti
Veniturile rectorului de la SNSPA sunt trecute la grămadă: 243.242 lei pentru activităţi de predare, evaluare şi cercetare, desfăşurate anul trecut. La bancă are datorii de aproximativ 16.000 euro. Din 2001 până în 2005, a reuşit totuşi să cumpere trei terenuri intravilane în Bucureşti, Mogoşoaia şi Starchiojd, Prahova, ultimul având o suprafaţă de 4.700 mp. Şi în comuna Pantelimon a cumpărat un teren de 2.650 mp. În Bucureşti are o casă, de 75 mp şi o alta în construcţie, de 227 mp.
Ştefan Iosif Drăgulescu,
rector Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“, Timişoara
Din activitatea didactică a câştigat 240.165 lei, la care s-au adăugat 74.094 lei, bani proveniţi din indemnizaţia de la Academia de Ştiinţe Medicale, de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, de la cabinetul Alias, dar şi de la Parlament. Are un număr impresionant de case, denumite de locuit, de vacanţă, de sat, apartament, dar şi o păşune de 1,3 ha la Poiana Mărului şi un teren agricol la Lugoj. Contul bancar urcă la aproximativ 160.000 euro, dar însumat cu banii depozitaţi de soţie se dublează.
