În condițiile în care Polul Nord, Oceanul Arctic și zona arctică se încălzesc rapid, oamenii de știință caută să înțeleagă efectele încălzirii asupra ecosistemelor arctice. Iar veștile nu sunt deloc bune.

Planctonul de suprafață nu va primi suficient azot pentru a crește

Pe măsură ce Oceanul Arctic se încălzește și gheața mării se micșorează, suprafața mării nou expuse va ajunge la o creștere a planctonului și la un ecosistem în plină expansiune? Puțin probabil, spune o echipă de oameni de știință care a examinat istoricul și aprovizionarea cu azot, un nutrient-cheie.

Stratificarea apelor arctice deschise, în special în zonele alimentate de Oceanul Pacific prin strâmtoarea Bering, va împiedica planctonul de suprafață să primească suficient azot pentru a crește.

Cercetătorii de la Universitatea Princeton și Institutul de Chimie Max Planck au folosit plancton fosilizat pentru a studia istoria surselor și a ratelor de aprovizionare cu azot în Oceanul Arctic deschis vestic și central. Ei sugerează că, sub un regim de încălzire globală, aceste ape arctice deschise vor experimenta o limitare mai intensă a azotului, prevenind o creștere a productivității.

Planctonul este unul dintre organismele fundamentale din rețeaua trofică a ecosistemelor

Cercetarea lor arată cum s-a schimbat aprovizionarea cu azot a Arcticii, de la ultima Eră glaciară, care dezvăluie istoria stratificării Oceanului Arctic. La sfârșitul Erei glaciare în urmă cu 11.500 de ani, când straturile de gheață s-au topit și nivelul mării a crescut, podul terestru Bering a fost scufundat, permițând azotului din Pacific să se strecoare în bazinul arctic deschis.

Criza climatică înregistrează temperaturi mai calde în Arctica, readucând-o la un climat similar cu maximul termic al Holocenului. Deși unii oameni de știință au susținut că o creștere a cantității de lumină solară care atinge oceanul ar putea face planctonul arctic mai productiv, acest nou studiu susține contrariul.

Oamenii de știință au constatat că acest lucru nu este posibil din cauza disponibilității azotului în regiunile deschise ale Arcticii. Azot scăzut înseamnă o productivitate scăzută a planctonului și dăunează unuia dintre organismele fundamentale din rețeaua trofică a ecosistemelor.

Sursa foto: Dreamstime