Cum s-a ajuns în această situaţie? Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) explică acest fapt prin subfinanţarea succesivă, an de an, a activităţii de mentenanţă, lucru care a condus la degradarea continuă a stării de bună funcţionare a elementelor componente ale sistemului feroviar.

Practic, peste 5.708 km de linii, ceea ce reprezintă 43% din lungimea totală a liniilor de cale ferată, sunt scadente la reparaţii capitale. Mai mult, din cele 18.170 de poduri şi podeţe aproximativ 22% – circa 4.000 de obiective au durata de viaţă expirată, iar un număr de 12.206 poduri şi podeţe – aproximativ două treimi- sunt scadente la reparaţii pentru readucerea în parametrii de funcţionare.

Totodată, un număr de 642 de poduri şi podeţe trebuie înlocuite de urgenţă, arată oficialii MTI într-o notă de fundamentare a unui proiect de act normativ.

Conform sursei citate, pe întreaga reţea (20.172 km) există un număr de 1.322 puncte periculoase, din care 763 sunt pe linii magistrale şi principale, iar 40% din numărul total de tuneluri sunt scadente la reparaţii capitale.

"În prezent sunt 570 restricţii de viteză, cu un număr de 1.277 km faţă de 245 restricţii cu 602 km în 2001. Trebuie menţionat că majoritatea restricţiilor nu au acoperire în timpii de mers, ceea ce face ca multe trenuri să aibă întârzieri", se menţionează în sursa citată.

Un alt impediment este dotarea cu instalaţii de centralizare electrodinamică a staţiilor. Din cele 634 de staţii dotate cu astfel de instalaţii 600 au durata normală de funcţionare depăşită.

Astfel, din cei 10.407 km linie de contact din linie curentă, staţii şi tuneluri 8.981 km(86,3%) sunt cu termenul de RK depăşit.

În condiţiile acestea, în anul 2010 s-au produs la instalaţiile de semnalizare, electrificare şi centralizare, în special din cauze tehnice, un număr de peste 4.093 deranjamente, care au avut ca efect întârzierea a circa 9.750 trenuri cu 95.822 de minute, se arată în sursa citată.

400 milioane de lei pentru a nu înregistra întârzieri mai mari
Ministerul Transporturilor va propune Guvernului ca statul să suporte o parte mai mare din cheltuielile de întreţinere a infrastructurii feroviare.

"Din punct de vedere economico-financiar, rezultă că este imperios necesar a se mări veniturile CFR SA pentru a se putea asigura sursele necesare întreţinerii şi reparării infrastructurii feroviare şi, pe cât posibil, a recuperării întârzierilor acumulate", susţin reprezentanţii MTI.

Potrivit acestora, sumele necesare pentru întreţinerea, reparaţia si exploatarea infrastructurii publice care trebuie asigurate de la bugetul de stat annual sunt în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de lei.
Pentru acest an, necesarul minim care trebuie asigurat de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii prognozate de CFR SA este de 400 milioane de lei, pentru a asigura funcţionarea infrastructurii feroviare publice la parametri similari anului 2010.