Cheltuielile salariale în sistemul public s-au dublat în ultimii patru ani, câştigul mediu al unui angajat la stat ajungând să depăşească nivelul mediu pe economie.

Sistemul public are, în prezent, peste 1,36 milioane de angajaţi, în vreme ce Institutul Naţional de Statistică raportează 3,73 milioane de salariaţi în  România. Câştigul mediu la stat este de 2.239 lei, iar cel pe ţară este de 1.892 lei.

Cifrele reflectă declaraţiile repetate ale analiştilor economici care avertizează că, în România, se trăieşte mult peste posibilităţile economiei. Atât raportul dintre bugetari şi restul angajaţilor, cât şi cel dintre câştigurile de la stat faţă de cele din privat sunt extrem de fragile. În plus, numărul pensionarilor, peste 6,4 milioane, care trebuie să fie susţinuţi financiar, precum şi cel al şomerilor, aflat în creştere, arată că bugetul naţional este la limita suportabilului. Variantele aflate în discuţie, de micşorare a salariilor în sectorul de stat, oricât de cinic ar suna, sunt singurele fezabile în acest moment.

Fără soluţii

Guvernul pare decis să-şi asume măsurile foarte dure în faţa Parlamentului, iar sindicatele ameninţă cu greva generală. Într-adevăr, tăierea fără criterii a salariilor şi pensiilor e discutabilă şi este greu de crezut că are vreo legătură cu reformarea statului.Din păcate, sindicatele nu au adus niciun fel de soluţii. La rândul său, Cabinetul Boc, după ce a amânat prea mult restructurarea cheltuielilor, nu mai are acum timp de calcule de fineţe şi crede că retezarea tuturor salariilor dintr-o lovitură reprezintă soluţia.

Cheltuieli duble

O analiză, însă, asupra felului în care sunt împărţiţi banii angajaţilor de la stat, făcută chiar de Ministerul de Finanţe, arată că funcţionarii din 44 de instituţii centrale, în total 336 de mii de persoane, au un câştig salarial mediu brut de 3.361 lei lunar. În schimb, în învăţământ lucrează peste 359 mii de oameni care, în marea lor majoritate, circa 70%, au venituri de până în 2.000 lei lunar. De asemenea, în sănătate şi asistenţă socială sunt 264 mii de angajaţi, iar 53% câştigă până în 2.000 lei.

O altă discrepanţă care reiese din acelaşi document priveşte numărul de slujbaşi ai statului. Funcţionarii reprezintă peste jumătate din totalul personalului plătit de la stat. Prin urmare, funcţionarea administraţiei necesită un număr de persoane egal cu cei care se ocupă de învăţământ, sănătate, ordine publică.  Scăderea cu 25% a veniturilor, aşa cum o cere Guvernul, ar însemna cheltuieli mai mici cu 1,3 miliarde de euro în a doua parte a acestui an, respectiv 1% din PIB.

Ţinând cont că din 2004, an în care bugetul se afla într-un oarecare echilibru, înregistrând un deficit de circa 1% dinPIB, până în prezent,  cheltuielile cu personalul bugetar s-au majorat ca pondere în PIB cu 2,4%, pentru restabilirea disciplinei fiscale sunt necesare reforme mai serioase decât micşorarea salariilor cu 25%.

Punctul meu de vedere este că modificarea scrisorii de intenţie către FMI (care prevede reducerea pensiilor şi a salariilor bugetarilor n.r.) ar fi o eroare.
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor