Potrivit Synergon Consulting, una dintre companiile prezente pe segmentul de cercetare prin tehnici de neuromarketing, atât creierul fumătorilor, cât și cel al ex-fumătorilor reacționează la pictograme care arată organe umane afectate vizibil. La vederea fotografiilor, fumătorii resimt sentimente de vinovăție și încearcă stări de conflict mental. 
”Am studiat comportamentul fumătorilor, de evitare a mesajelor de pe pachetele de țigări: 30% dintre tineri acoperă imaginea atunci când iau țigări din pachet”, a spus Stelian Marian, managing director Synergon Consulting. În același timp, conform unui studiu realizat de A.T. Kearney în cei trei ani de criză economică, românii au devenit mai vicioşi, cheltuind aproape jumătate din venituri pe alimente, ţigări şi alcool. Așadar, impactul avertismentelor (scrise şi vizuale) de pe pachetele de ţigări nu este cel așteptat.
De altfel, factorii determinanţi ai renunţării la fumat sunt: capacitatea de a rezista tentaţiilor şi sentimentul de control asupra mediului din jur. 
Potrivit unei cercetări realizate de Synergon Consulting, creierul unui fumător nu procesează mesajul scris de avertizare decât dacă este însoțit de imagine.
De asemenea, studiul GATS, realizat de Ministerul Sănătăţii, arată că, în 2011, a scăzut numărul românilor care  fumau zilnic. Dacă în 2003, 50% dintre adulţii cu vârsta între 15 şi 60 de ani declarau că au fost expuşi acasă fumului de ţigară în ultima săptămână, în 2011 procentul a scăzut la 35,4%. O explicaţie este şi scăderea numărului total de adulţi fumători.