Din ultimele date oficiale, în România au fost confirmate 184 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

Au fost înregistrate alte 16 noi cazuri de îmbolnăvire, după cum urmează: 7 în Iași, 2 în Suceava, 2 în Neamț și câte unul în Ialomița, Mureș, Botoșani, Bistrița Năsăud și Vrancea. Persoanele confirmate pozitiv au vârste cuprinse între 21 și 65 de ani.

Mai mult, din cele 184 de persoane confirmate pozitiv 16 au fost declarate vindecate și externate (15 din spitalul din Timișoara și unul de la București).

În cursul acestei zile vor mai fi externate alte trei persoane de la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 3282 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 19 (coronavirus). Alte 16610 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Acum, specialiștii vin cu mai multe scenarii și prezintă situațiile cu care se poate confrunta țara noastră în următoarea perioadă. Cei de la Centrul pentru Inovaţie în Medicină iau în calcul trei posibile scenarii pentru vârful acesteia, după cum a explicat Marius Geanta, preşedintele Centrului.

Pentru a ne încadra în cel mai favorabil dintre scenarii este nevoie de respectarea cu stricteţe a măsurilor impuse de autorităţi.

Potrivit Centrului sunt posibile trei scenarii cu niveluri de gravitate diferite care pot apărea în România.

Scenariul 1 privind coronavirusul

Cel mai optimist, cel în care măsurile implementate de către autorităţi ar fi respectate de populaţie, prognozează un vârf al epidemiei în luna mai. “Este scenariul în care un număr relativ mic de oameni raportat la aşteptări ajunge să fie infectat. Presiunea asupra sistemului de sănătate este redusă”, spune Marius Geanta, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, conform RTV.

Ce este cel mai important la acest model este că trebuie păstrat o lungă perioadă de timp, aşa încât să se evite riscul revenirii infecţiei după o perioadă.

Simulările prezentate vin cu scopul de a atrage atenţia cetăţenilor în privinţa respectării măsurilor de distanţare socială. “Pentru a maximiza şansele primului scenariu este important să stăm acasă. Să limităm deplasările, să le amânăm sau să le anulăm pe cele care nu sunt necesare. Să respectăm ceea ce autorităţile au dispus ca distanţare sociale”, mai spune Geantă.

Scenariul 2 privind coronavirusul

În cel de-al 2-lea scenariu vârful epidemiei este estimat între 1-si 20 iulie. ’’In scenariul mediu durata de timp este mai mare. Aceste cazuri nu apar brusc, nu apar toate odată, iar în scenariul mediu, sistemul de sănătate are capacitatea să se adapteze″, anunță specialistul.

Scenariul 3 privind coronavirusul

În cel de-al treilea scenariu, şi cel mai grav, vârful epidemiei ar fi în perioada 1-20 iunie. “Scenariul defavorabil, cel mai prost scenariu este scenariu care se derulează sub ochii noştri în Italia în această perioadă şi el este definit prin creşterea numărului de cazuri de infecție şi a numărului de cazuri grave într-o perioadă foarte scurtă de timp. Este un scenariu de risc maxim şi apare în general pentru că măsurile de distanţare socială fie nu au fost puse în practică, fie nu sunt respectate.

Ce are în comun aceste scenariu cu un scenariusa-l numim mediu, este numărul de pacienţi. Numărul de pacienţi infectaţi este acelaşi în cele două scenarii, numai că diferă prin dârata de timp necesară, sau durata de timp în care acestea apar″, spune Marius Geantă.

Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, Marius Geanta, atrage atenţia că sărbătorile Pascale, ar putea fi un factor de risc.

“E bine cunoscut că înainte şi în timpul sărbătorilor de Paşte un număr important de români din străinătate vin în ţară, posibil din zone afectate de noul coronbavirus. După cum sărbătorile de Paşte tradiţional sunt o sărbătoare a familiei şi a prietenilor şi există riscul ca, în acest fel, virusul să se transmită în situaţia în care o persoană asimptomatică, tânără, de exemplu merge în vizită la părinţi sau la bunici.

O altă provocare tine de situaţia din interiorul UE în care, avem, iară, o circulaţie a virusului, dar avem şi o circulaţie a persoanelor şi este foarte greu de anticipat la acest moment ce impact va avea asupra scenariilor aceasta liberă circulaţie a persoanelor între cele mai multe dintre state”, a încheiat Geantă.