Au fost emise noua mandate de arestare. Alte cateva sunt pregatite. Planeaza, de asemenea, amenintari asupra unor oameni de afaceri sau oameni cu functii in institutii financiare importante. Campionatul anticoruptie, care a avut in preliminarii “Operatiunea Luna”, a intrat in finala cu marii jucatori de pe piata economica si financiara romaneasca. Dar, ca in orice campionat, atat arbitrul (Ministerul de Interne), cat si observatorii (principalele functii in stat) au privit inca de la inceput numai spre anumite echipe atunci cand au stabilit jucatorii marii finale.
Desi o parte dintre persoanele arestate sunt nume sonore in viata economica si financiara autohtona, o privire atenta asupra acestora arata ca nu ei au fost cei mai avantajati de deciziile, poate ilegale, care acum au ajuns in atentia Parchetului si a Politiei. Pe semnatura lor s-au derulat afaceri de mii de miliarde, iar in spatele lor se ascund structuri de care oamenii legii nu s-au atins inca. Stefan Boboc, prima personalitate pusa in catuse, avea peste capul lui comisii de specialitate din Parlamentul Romaniei, institutia care l-a si numit in functie. Camenco Petrovici, in calitate de presedinte al CEC, avea si el superiori: oameni din Ministerul Finantelor (unic actionar al CEC) care daca si-ar fi exercitat intocmai atributiile, ar fi putut exclude CEC din scandalul FNI, iar Banca Nationala a Romaniei ar fi trebuit sa reactioneze la plasamentele efectuate de institutia (devenita banca) ale carei depozite sunt garantate suta la suta de stat. Ioan Popa, presedintele SNP Petrom, a fost arestat pentru livrarea in avans a unor cantitati nu tocmai insemnate de produse petroliere catre firme cu datorii la SNP. Dar Popa a autorizat livrari de produse petroliere in valoare de sute de miliarde lei, cu girul tacit al superiorilor din Ministerul Industriei si Comertului, atat catre firme private, cat si catre sectorul de stat.
Acuzatiile aduse de Parchet si de Politie au o baza temeinica, dar este nefiresc ca cele doua institutii sa nu ia in seama si faptul ca acesti oameni aveau superiori sau institutii abilitate sa-i supravegheze si sa intervina la timp. In plus, anchetatorii au fost sesizati de mai multa vreme, prin diverse mijloace – articole publicate in presa, reclamatii – dar pana acum nici un fir de par nu a fost clintit pentru a curata economia si piata financiara. Cum se explica, atunci, arestarile in grup care s-au produs intr-un timp record?
Epurarea a inceput.
Cine are de castigat?
Campania anticoruptie este pe placul presedintelui tarii. Este ultimul fir de ata de care Emil Constantinescu se mai poate agata. Altfel, ce ar fi avut de pus pe masa, la candidatura din toamna acestui an? Terenul a fost pregatit de Serviciul Roman de Informatii, prin redactarea raportului asupra pietei economice si financiare romanesti. Intr-o declaratie publica, Costin Georgescu, seful SRI, spunea ca exista grupuri financiare importante care pun in pericol evolutia pietei si a dat ca exemplu Grupul Financiar Gelsor. Un atac direct impotriva Grupului Gelsor nu s-a facut pana acum, iar calea ocolita cu ricoseu din Fondul National de Investitii a esuat, cel putin pana in acest moment.
Potrivit acordurilor de imprumut cu organismele financiare, curatenia in sistemul financiar-bancar romanesc este la loc de frunte, ca si diminuarea arieratelor din economie. Actiunea ce se deruleaza in aceste zile vizeaza tocmai acest lucru. Cateva arestari si modificari legislative in domeniul pietei de capital si al functionarii cooperativelor de credit, si se face curatenie. Cateva amenintari, care au ca tinta doi presedinti de Societati de Investitii Financiare – Teodor Mihaescu, presedintele SIF Muntenia, si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania – critici vehementi ai politicii duse de reprezentanti ai autoritatilor statului in Banca Agricola, pot deschide calea privatizarii fara piedici a bancii (iarasi, conditie impusa de organismele financiare internationale). Teodor Mihaescu a declarat ca la urechile lui a ajuns chiar stirea potrivit careia are mandatul de arestare pregatit, fara sa stie, insa, care ar fi capul de acuzare.
Daca se vor confirma zvonurile potrivit carora Constantinescu si Isarescu vor merge in tandem la alegerile din toamna (Constantinescu, presedinte – Isarescu, premier), atunci cel de-al doilea castigator este actualul prim-ministru, Mugur Isarescu. El castiga marea batalie cu finantele internationale, aduce ceva bani in tara si isi sporeste puterile in mentinerea echilibrelor macroeconomice din tara.
Iar toate acestea nu ar fi posibile fara concursul ministrului Dudu Ionescu, ce-si pune, acum, subalternii la munca “pe rupte”, si al Justitiei, care il are in frunte pe Valeriu Stoica, stiut fiind faptul ca ce nu face Politia drege Parchetul.     

Trei dintre arestati sunt personalitati importante pe piata economica si financiara romaneasca. Departe de a fi “usa de biserica”, cei trei au beneficiat de imunitate in fata legii, asigurata prin institutii importante ale statului. De ce oare totul s-a intors pe dos, incepand cu luna iunie? Ministerul de Interne tace, desi ar trebui sa dea explicatii pentru faptul ca au fost posibile pana acum fraude de zeci de milioane de dolari fara sa fie luata nici o masura.
Stefan Boboc a demolat piata pe care tot el a construit-o
1993 – Stefan Boboc ocupa functia de expert al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare din Camera Deputatilor, la recomandarea deputatului PDSR Alexandru Albu (fost membru in Consiliul de Administratie al Bancorex)
1994 – preia postul de presedinte al CNVM, Parlamentul ii incredinteaza reglementarea pietei de capital cu un mandat de cinci ani.
1995 – apar primele reprosuri la adresa conducerii CNVM, venite din partea administratorilor FMOA, referitoare la schimbarea modului de calcul pentru valoarea activului net al fondului.
1998 – Stefan Boboc aproba derogari pentru fonduri de investitii aparute in ultimii trei ani, care detin actiuni necotate peste limita maxima stabilita prin regulamentele emise de CNVM.
1999 – conducerea CNVM este acuzata ca permite exceptii de la Legea nr. 52 si avizeaza tranzactii cu pachete de actiuni mai mari de 5%, in virtutea unui regulament emis de CNVM, care confera reprezentantilor acestei institutii dreptul de a “gira” transferul unor pachete importante de actiuni in afara pietei de capital si care introduce notiunea de plasament privat secundar.
1999 – presa semnaleaza mai multe nereguli in piata de capital care se fac sub privirea ingaduitoare a comisarilor CNVM sau chiar cu girul acestora; acuzele culmineaza in momentul in care se descopera un mare furt de actiuni prin intermediul pietei de capital, furt pe care departamentele de supraveghere a pietei, atat din cadrul Bursei de Valori, cat si din cadrul CNVM l-au trecut cu vederea. Stefan Boboc, in calitate de presedinte al CNVM, se multumeste sa-i atentioneze pe cei aflati in subordine.
In luna mai a acestui an, investitorii de la FNI au solicitat retrageri masive de numerar. Presedinta SOV Invest – societatea de administrare a fondului – Ioana Maria Vlas, a fugit in strainatate, declansand tavalugul unei serioase crize financiare. Ancheta desfasurata de politie a gasit vinovati, pe langa cei care au administrat banii fondului, si reprezentanti ai CNVM, institutie care a permis functionarea FNI fara sa existe o banca depozitara care sa calculeze cresterile saptamanale raportate. Stefan Boboc a fost arestat pe 1 iunie pentru ca a permis functionarea FNI, desi erau incalcate o mare parte din regulamentele institutiei al carei presedinte era. Stefan Boboc este suspectat ca s-a folosit de functia detinuta in CNVM pentru a acoperi si alte nereguli si ilegalitati comise prin intermediul pietei de capital, dar, desi acest lucru era cunoscut in Ministerul de Interne, anchetarea presedintelui CNVM a venit numai in urma acestui scandal. Saptamana trecuta, un alt comisar al CNVM, Cecilia Cezara Bebis, a fost arestata pentru ca nu a luat masuri, cu buna stiinta, impotriva ilegalitatilor care s-au comis in administrarea FNI.r
Facturile restante din Petrom au inflamat scaunul presedintelui Ioan Popar
Presedintele SNP PETROM ocupa aceasta functie inca de la infiintarea societatii, in septembrie 1997, cand ministrul industriei era liberalul Calin Popescu Tariceanu. Dupa ce conducerea ministerului a fost preluata de Partidul Democrat, Ioan Popa a ramas in functie, desi ministrul Radu Berceanu sustine ca a vrut sa-l schimbe, dar ar fi stricat imaginea companiei inainte de privatizare. Totusi, in scandalul Sunoil, in care au fost implicati membri de seama din Partidul Democrat, presedintele SNP Petrom nu a acuzat pe nimeni din acest partid ca ar fi influentat deciziile de livrare a produselor petroliere, desi Sunoil avea plati restante catre Petrom. Daca in acel scandal singurii arestati au fost administratorii firmei, pentru un caz similar, dar cu o valoare a contractelor mai mica, Ioan Popa este arestat pentru ca a furnizat marfa in avans catre firme private din Insula Mare a Brailei. Desi presa a sesizat in mai multe randuri ca afacerile pe care diferite firme private le deruleaza cu SNP Petrom nu sunt tocmai legale, arestarea presedintelui companiei vine chiar dupa momentul in care acesta solicita unor firme sa-si achite restantele. Intre aceste firme sunt si cele doua rafinarii ploiestene, Astra SA si Vega SA, ai caror actionari majoritari sunt Ion Nicolae si respectiv vicepresedintele PNL, Dinu Patriciu. Presedintele SNP a fost eliberat conditionat saptamana trecuta, urmand ca cercetarile sa se desfasoare cu acuzatul in stare de libertate. Ministrul industriei, Radu Berceanu, l-a sustinut de aceasta data pe Ioan Popa, afirmand ca modul in care a fost arestat presedintele SNP este abuziv. Afirmatia ministrului este sustinuta si de alte surse, din interiorul companiei, care afirma ca exista interese pentru a reduce valoarea de piata a societatii, inainte de privatizare.r
Camenco Petrovici plateste singur oalele sparte in echipar
Dupa ce si-a servit cu credinta partidul, Camenco Petrovici, ex-presedintele CEC, mananca painea amara a dizgratiei. Intrat in colimatorul Parchetului General, cu averea personala pusa sub sechestru si cu domiciliul temporar la puscarie, Petrovici a foat abandonat si de prietenii politici.r
Despre ascensiunea sa politica ca fruntas taranist, colegii de partid nu-si amintesc prea multe. Nici macar nu mai este de gasit pe listele PNTCD. O subita amnezie i-a lovit pe cei ce l-au propulsat pe pensionarul Camenco Petrovici din functia de director economic la primaria Capitalei in cea de presedinte CEC. In martie 1997, locul presedintelui Constantin Teculescu era luat de unul dintre cei 15.000 de specialisti ai Conventiei Democratice. Numit cu aprobarea pe atunci prim-ministrului Victor Ciorbea, Camenco Petrovici a ajuns la rang de demnitar pe filiera Organizatiei muncitoresti a PNTCD, condusa in momentul respectiv de Vlad Rosca, actualul ministru al functiei publice. La trei ani de la eveniment, Victor Ciorbea nu-si mai amineste decat ca Petrovici i-a fost recomandat de conducerea la varf din PNTCD. Functia de presedinte al CEC a fost negociata, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coalitie. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori taranisti care l-au infipt pe Camenco in fotoliul de presedinte al CEC. De simpatie s-a bucurat ex-presedintele si din partea lui Mircea Ciumara, ministru de stat fara portofoliu. Azi, toate sunt uitate. Camenco Petrovici este al nimanui.r
“Realizarile” sale profesionale, de care se face atata tapaj la spartul targului, sunt de mult cunoscute Curtii de Conturi, BNR si Departamentului de control al Guvernului. Sub conducerea sa CEC, a patronat licitatii trucate, la care institutia a pierdut bani grei, a plasat, pentru o zi, 20 de miliarde la Banca Albina si dusi au fost, a acordat credite preferentiale, etc. Sunt doar cateva capete de acuzare, de notorietate de cativa ani buni. Cu toate acestea, “specialistul” Camenco Petrovici si-a conservat puterea si si-a pastrat prietenii din Ministerul Finantelor, ajungand ca in 1999 sa intre in combinatia fatala cu Sov Invest si FNI, din care, conform estimarilor Parchetului, CEC a iesit cu un prejudiciu de peste 250 miliarde lei. Planurile ex-presedintelui erau mari. CEC, Sov Invest si FNI intentionau sa lanseze un fond monetar, avand ca actionar principal institutia condusa de Camenco Petrovici. Caderea FNI le-a pus capat. tr
r
Scandalul bpr a pus politia in alertar
Emil Botea, presedintele cooperativei de credit Banca Populara Romana (BPR), este cercetat penal pentru abuz in serviciu si fals in acte. Primele rezultate ale cercetarilor au fost facute publice in data de 15 iunie a.c., cand intr-o conferinta de presa seful Politiei Economico-Financiare din Inspectoratul General al Politiei, Dumitru Strava, a informat despre existenta unei linii de credit in valoare de 8 miliarde de lei, de care presedintele BPR ar fi beneficiat “fara respectarea prevederilor legale”. Tranzactii cu autoturisme cumparate de la SIF Muntenia si revandute BPR la sume reprezentand aproape dublul celor cu care au fost achizitionate de Botea, ca si falsul din inregistrarea locuintei presedintelui bancii populare ca sediu al BPR sunt alte acuzatii pe care IGP le pune in mana procuraturii. r
Intr-o declaratie pe care a facut-o revistei noastre, Botea riposteaza la atacurile Politei, spunand: “Creditul l-am rambursat integral, autoturismele au fost achizitionate de BPR dupa ce au suferit reparatii importante. Starea lor, la achizitie, prezenta numeroase defectiuni. In ceea ce priveste acuzatia privind inregistrarea locuintei mele ca sediu al BPR, nu pot sa spun decat ca, daca acesta este un act sanctionabil penal, atunci 80% din SRL-isti ar trebui sa stea dupa gratii”. Intr-adevar, Emil Botea a facut ultima plata in contul creditului, in data de 8 iunie, cand a varsat 2,4 miliarde lei. Pentru a-si recupera suma platita, o zi mai tarziu, in data de 9 iunie, Botea a vandut din portofoliul sau aproape 26.000 actiuni (detinute la Gastroserv Brasov), la un pret mediu de aproape 100.000 lei actiunea. Printre cumparatori figureaza Compania Internationala de Asigurari, la care Botea este actionar si administrator.r
Ancheta Politiei a fost declansata impotriva lui Emil Botea, imediat ce Banca Populara Romana a intrat in incetare de plati. In data de 5 iunie a.c., un comunicat al BPR anunta oficial sistarea platilor catre deponenti.r
Suspiciuni au existat mai de mult, de vreme ce personalitati aflate pe scena economica, inclusiv primul-ministru Mugur Isarescu, nu se sfiau sa avertizeze asupra pericolului pe care il reprezinta bancile populare, care functioneaza fara sa aiba deasupra capului o autoritate de supraveghere. r
O alta acuzatie a Politiei este legata de afacerea Gastroserv. La Departamentul de Control al Guvernului exista din toamna anului trecut o sesizare din partea PAS Privat Gastroserv din Brasov, prin care este semnalat modul in care Emil Botea a reusit sa deposedeze PAS de actiunile pe care ulterior si le-a insusit. Botea efectuase atunci o plata de 2,4 miliarde lei, direct din contul Bancii Populare Romane. Desi in adresa trimisa de PAS se vorbea de “furt de actiuni si uz de fals”, nimeni nu a declansat, atunci, vreun control pentru a stabili realitatea faptelor. De asemenea, pe acelasi caz, in instanta sunt cateva procese care dateaza de la sfarsitul anului 1998. Cu toate acestea, nici un organ de control nu s-a autosesizat pentru a intra in bucataria BPR. Se spune despre Botea ca “are spate tare” si ca tocmai de aceea nici un control nu ia in serios activitatea institutiei pe care o conduce. El insusi nu s-a sfiit niciodata sa declare ca a fost subalternul lui Florin Georgescu, in Ministerul Finantelor, ca mai apoi, lector fiind in ASE, l-a suplinit uneori la cursuri, pe fostul ministru al finantelor. Ca incearca sa puna pe roate afaceri gandite cu fostul sef al SRI, Virgil Magureanu (aceasta explica prezenta fiului lui Magureanu pe langa Botea) si ca, peste toate acestea, are si un nas “tare”, Nicolae Dardac, membru in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei. Intarzierea finalizarii proiectului de lege privind functionarea cooperativelor de credit a fost pusa, de asemenea, pe seama legaturii lui Emil Botea (un vehement opozant al proiectului conceput in BNR) cu Nicolae Dardac. Nu exista dovezi care sa indice apararea pozitiei lui Botea de catre Dardac, in BNR, desi este cert ca cei doi au avut afaceri in comun. La sfarsitul anului 1995, se infiinta societatea Tora Invest, care ulterior avea sa administreze Fondul Financiar Bancar (FFB). Emil Botea, care a participat cu 20 milioane de lei la infiintarea societatii, l-a avut alaturi pe Nicolae Dardac si ca administrator, si ca asociat, Dardac detinand 16% din capitalul social al societatii Tora Invest. Printre restul administratorilor intalnim nume legate de viata financiar – bancara romaneasca: Constantin Postole, ulterior presedinte al Credit Bank, Daniela Raluca Cioflan, fiica fostului presedinte al Credit Bank, Emil Cioflan, sau Petre Sfarleaza, toti cu o participare de 8% la capitalul social al Tora Invest. La sfarsitul anului trecut, Tora Invest a achizitionat 17% din actiunile societatii Robinson din Predeal, contra sumei de aproape 5 miliarde lei, adica aproximativ 300.000 dolari.r