Toti pasionatii de computere romini cu „state vechi” au pus mina, i anii ‘90, pe un computer fabricat de ICE Felix. Fie ca era vorba de renumitul model XT, fie de calculatoarele pentru uz general, denumite generic HC sau Cobra, pentru care se icarcau soft-urile cu ajutorul unui casetofon si al uneia dintre casetele care circulau din mina i mina, o investitie i astfel de tehnologie depasea 3.000 de lei pe acea vreme. Toti cei care icearca nostalgia acelor vremuri stiu ca, atunci, industria calculatoarelor autohtone a atins virful dezvoltarii.
insa istoria fabricarii de computere i Rominia icepe cu mult timp iainte. Primele cercetari de laborator pentru realizarea unui calculator rominesc au debutat i 1954, iar trei ani mai tirziu, i 1957, iesea primul calculator cu tuburi electronice fabricat i tara – CIFA 1. Institutul de Fizica Atomica era producatorul. Pina i 1964, au fost unele versiuni si modele perfectionate ale primului model (CIFA 2 si CIFA 3). Tot i aceeasi perioada s-a produs si primul model tranzistorizat (CET) si a fost pus i functiune calculatorul cu tuburi electronice MECIPT 1, construit la Timisoara.
Intrarea i forta a Rominiei i domeniul informatic se datoreste regimului din acea vreme, care imprumutind modelul occidental vroia sa aiba un cuvint de spus printre tarile socialiste si i aceasta industrie.
Moisil a format primii specialisti
Ca urmare, itre anii 1961 si 1966 s-a realizat baza de pregatire i cadrul sistemului de ivatamint superior, prin ifiintarea unei sectii de calculatoare i cadrul facultatii de Electronica si Telecomunicatii, si apoi, a Facultatii de Automatica si Calculatoare. Profitind de acest aspect, icepind cu 1965, matematicianul Grigore Moisil a strins i jurul sau o pleiada de specialisti, matematicieni care au devenit primul nucleu de informaticieni romini, si au fost icepute primele cursuri de logica matematica, algoritmi si programare.
in acelasi an a fost ifiintat Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice, iar i urmatorul an a aparut si Directia Centrala de Statistica; aceasta isa a fost echipata cu calculatoare de fabricatie straina.
Poate cel mai important an i dezvoltarea domeniului informatic din Rominia a fost 1967, atunci cind s-a elaborat si adoptat primul Program de dotare a economiei nationale cu echipamente moderne de calcul si automatizare a prelucrarii datelor. Scopul acestui program era de a defini modul de utilizare a tehnicii de calcul i vederea realizarii treptate a Sistemului Informatic National, precum si organizarea modului de pregatire si asigurare a numarului necesar de cadre de specialitate.
Comisia guvernamentala ifiintata ca urmare a adoptarii acestui program si-a desfasurat activitatea pe parcursul a zece ani, timp i care a fost ifiintata fabrica de calculatoare din Bucuresti si a iceput productia de serie a calculatoarelor de generatia a treia, din familia Felix, dupa licenta Iris 80, de conceptie franceza.
in aceeasi perioada s-a ifiintat Institutul de Tehnica de Calcul (ITC), destinat cercetarii, proiectarii si fabricatiei de calculatoare (cele din familia Independent sunt cele mai cunoscute). in afara de ITC s-a organizat primul sistem de itretinere a calculatoarelor (cunoscut ca IIRUC), s-a ifiintat Institutul de Cercetari pentru Componente Electronice si s-au deschis centre electronice de calcul i toate capitalele de judet.
in final, s-au realizat doua retele de interes national: Renod, pentru transmisia de date, si Renac, reteaua nationala de calculatoare.
in acei ani, mii de specialisti,
ascunsi de teama denumirilor cosmopolite i spatele denumirii de „mijloace de prelucrare a datelor” au cercetat, proiectat, fabricat si implementat produse ale tehnicii de calcul autohtone i multe itreprinderi socialiste din fosta URSS, India, China, Polonia si chiar RDG.
Visul frumos creat de socialisti a fost igropat tot de acestia. Anii ‘80 au fost total defavorabili informatizarii sau productiei de tehnica de calcul, i mare parte din cauza obiectivului de achitare a datoriei externe, care a blocat marea majoritate a importurilor pentru acest domeniu. Atunci a fost pecetluita si soarta producerii de tehnica de calcul, care s-a vazut nevoita sa continue activitatea cu tehnologii care se ivecheau de pe o zi pe alta.
Felix a ajuns
piesa de muzeu
Asa se face ca la iceputul anilor ‘90, Rominia producea calculatoare din familia Felix, depasite din punct de vedere tehnologic. La acea vreme, i ICE Felix lucrau aproximativ 1.500 de oameni; i prezent, i fabrica mai exista 300 de angajati, iar productia principala a fabricii este axata pe sisteme de securitate. Este adevarat ca i acea perioada ica se mai produceau si minicalculatoare din familia Coral sau Independent si calculatoare compatibile IBM PC din familia Felix M18 si Felix M218, destinate i general unitatilor de ivatamint. insa acestea au fost maturate pur si simplu de pe piata i momentul i care principalii producatori occidentali si-au facuta simtita prezenta pe piata romineasca.
Disparitia treptata a sistemului de dezvoltare informationala dezvoltat cu atita grija de regimul socialist si indiferenta guvernelor care au urmat au adus Rominia i postura de Cenusareasa i acest domeniu.
in prezent, mai mult de 40% din absolventii de specialitate parasesc Rominia pentru alte meleaguri, mai promitatoare, acolo unde se iregistreaza un deficit de aproape 300.000 de specialisti.
Aproximativ 1.000 de specialisti pleaca din tara anual. Majoritatea celor care au ramas lucreaza itr-una dintre cele 500 de companii de specialitate ifiintare dupa 1990, cu salarii care cuprinse itre 100 si 500 USD, i conditiile i care un specialist occidental este platit cu sume care depasesc zecile de mii de dolari.
Interesul guvernantilor poate fi probat si prin faptul ca, pentru dezvoltarea domeniului informatic, procentaj din PIB alocat este de doar 0,5%. Acest procentaj plaseaza Rominia i coada tarilor europene. Pe de alta parte, un studiu IDC arata ca cheltuielile informatice pe cap de locuitor i Rominia sunt sub zece dolari, de trei ori mai putin decit i Rusia, de sase ori mai putin decit i Slovacia si Croatia, de noua decit i Ungaria si de 14 ori mai putin decit i Cehia.
in ciuda istoriei impetuoase a dezvoltarii „societatii informationale”, Rominia este nevoita, i momentul de fata, sa se aseze cuminte pe ultimul rind i sala de spectacole.