Bugetul CNA pentru anul 2021 a primit aviz favorabil
Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament au dat aviz favorabil pentru bugetul pentru anul 2021 al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). A fost dat aviz favorabil și pentru bugetul AEP, SPP și STS.
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pentru anul 2021 a primit, joi, raport cu aviz favorabil din partea Comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament. În ceea ce privește voturile acordate, avizul favorabil a fost obținut cu 23 de voturi „pentru”, 14 ‘împotrivă’ şi trei abţineri.
Preşedintele CNA, Monica Gubernat a declarat că bugetul este mai mic decât așteptările avute. Ea a mai adăugat că există un minus de 1% la personal și pe zona de bunuri și servicii.
„Având în vedere că anul trecut am avut o execuţie bugetară de 99,7%, ne aşteptam ca bugetul pe anul acesta să fie un pic mai mare. Este un pic mai mic. Avem un minus de 1% la personal, în condiţiile în care am avut un deficit anul trecut de 400.000, deficit pe care am reuşit să îl acoperim pentru că, fiind stare de urgenţă, s-a putut lucra de la domiciliu. Pe zona de bunuri şi servicii avem de asemenea un deficit de 1%.
Banii aceştia ne permit doar să plătim utilităţile şi eventualele chirii ale noilor membri care vor veni. Pe capital avem un deficit mare, de 45%, în condiţiile în care necesarul pe investiţii este imens, având în vedere că CNA trebuie să implementeze în viitorul apropiat noua directivă a serviciilor media audio-vizuale”, a spus preşedintele CNA, Monica Gubernat.
CNA își dorește finanțare
Totodată, ea a mai menţionat că CNA speră să obţină finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru un proiect în valoare de 17 milioane de euro, în vederea digitalizării.
„Acest deficit noi am încercat să îl acoperim prin accesare de fonduri europene. Am făcut proiect pe digitalizare în valoare de 17 de milioane de euro, proiect aprobat. Din păcate, am primit o informare de la Ministerul Fondurilor că nu se găsesc resurse, nu sunt bani pentru digitalizare, se pare. Drept pentru care am făcut o informare către premier, către Ministerul Fondurilor, către reprezentanţa Comisiei în România, să fim şi noi prinşi în Planul de Rezilienţă (…) Noi, după implementarea acestei directive a serviciilor media, ar trebui să intrăm pe control conţinut audio-vizual din zona online”, a explicat Monica Gubernat.
Reprezentanta Ministerului de Finanţe a explicat motivul pentru care bugetul este mai mic. Mai exact, aceasta a arătat că bugetul a fost diminuat ca urmare a faptului că nu se mai acordă vouchere de vacanţă şi că acest lucru poate fi remarcat la toate instituţiile unde ponderea cheltuielilor de personal este una semnificativă.
„Măsura prin care s-a decis să nu se mai acorde voucherele de vacanţă este unul dintre motivele pentru care bugetul CNA este mai mic decât anul trecut. Dacă ne uităm la execuţia lui 2020, de 14.068.000, pentru 2021 se propune un buget de 13.937.000 lei. Această diminuare uşoară – practic este 99,1% din execuţia lui 2020 – se va regăsi la toate instituţiile unde ponderea cheltuielilor de personal este mare în total, pentru că în bugetul CNA, din 14 milioane, cheltuielile de personal sunt 12. Asta este explicaţia pentru care bugetul este uşor mai mic. Faptul că doamna preşedinte a spus că nu i s-a acceptat de către Ministerul Fondurilor Europene proiectul este că nu mai sunt surse din fonduri europene. În măsura în care proiectul se va aproba pe Fondul de Rezilienţă – avem reglementare în buget să prindem proiectul pe parcursul anului”, a precizat aceasta.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





