Jumătate din români nu se califică pentru o viaţă decentă în Europa secolului XXI, potrivit Eurostat. Fără a fi neapărat săraci în sens strict, nu pot avea o alimentaţie satisfăcătoare caloric (cazul a 19% din populaţie), nu-şi permit să încălzească îndeajuns locuinţa (25%), nu-şi pot plăti o vacanţă de o săptămână (76%) şi nu-şi pot cumpăra o maşină (49%). Un scor mai mare la indicele agregat al privaţiunilor are doar Bulgaria (51%). Alte evaluări: Polonia (32%), Ungaria (37%), Cehia (16%). Media UE: 17%
Sărăcie de argint
Aproape un sfert din populaţia României (23%) era ameninţată de sărăcie în urmă cu un an, potrivit Eurostat, ceea ce ne plasează pe locul secund într-un trist clasament al UE, după Letonia (26%) şi înaintea Bulgariei (21%) şi Greciei, Spaniei şi Lituaniei (câte 20%). Cele mai mici cote se înregistrează în Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (câte 11%), Austria, Danemarca, Slovenia, Suedia şi Ungaria (câte 12%). Media UE este de 17%.
Contrareforma energetică
CSAT a dat undă verde creării celor doi „campioni naţionali“, Electra şi Energetica, meniţi să salveze termocentralele ineficiente şi poluante şi să acopere costul subvenţiilor la cărbune din profitul unităţilor hidro şi nucleare. Efecte secundare: excesul de opacitate, dar şi de concentrare a pieţei, care ar ajunge la un indice HHI de 3.000, zona de eficienţă oprindu-se la cota 1.800, în timp ce măsurile antitrust se aplică dincolo de pragul de 1.000.
Pericolul cu nume de cod W
Agenţia de rating a ajustat în sens pozitiv, până la 2,3%, previziunea de creştere a economiei româneşti în 2010. Teoretic, există premise pentru relansarea economiei în trimestrul al doilea (deşi, cel mai probabil, evoluţia se va menţine lentă în anii următori): recesiunea pare a se apropia de sfârşit, exporturile s-au stabilizat, accesul la lichiditate pe piata locală pare să se fi ameliorat. Determinarea cu care Guvernul va pune în aplicare un program anticriză, tăind totodată sever din cheltuielile bugetare, rămâne un element-cheie. Pe de altă parte, mediul extern, care este cel puţin la fel de important, rămâne supus unui risc, subliniat de directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn: retragerea pachetelor de susţinere financiară ale statelor dezvolatate înainte ca rolul de motor al creşterii să fie preluat de cererea privată. În acest caz, economia globală ar fi în pericol să sufere o recădere în recesiune.
Tronsonul Comarnic-Braşov
Semnarea contractului dintre guvernul României şi consorţiul Vinci-Aktor pentru construirea într-un interval de patru ani a 58 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Braşov este probabil cel mai încurajator semnal al acestui început de an. Lucrările sunt evaluate la 1,2 miliarde de euro, dar adăugarea costurilor financiare (un credit pe 30 de ani, care coincide cu perioada de concesionare către partenerul privat) ar duce factura finală la 4,8 miliarde de euro. Pentru amortizarea costurilor, accesul pe acest tronson de autostradă va fi supus taxării, de la un euro, cât se estimează acum, la doi-patru euro, cât arată nişte evaluări mai prudente. Dacă acest parteneriat va avea succes, el ar putea servi drept model pentru alte proiecte de infrastructură.
DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII
Nu e nevoie să crească taxele în acest an, dacă restructurarea cheltuielilor bugetare se pune în aplicare.
MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI
587 mil. euro a reuşit să absoarbă România în 2007-2009 din cele 5,6 miliarde euro alocate de Comisia Europeană. Randament: 10,26%. Proiecte contractate pentru finanţare: 2.224.
