BNR sperie creditul cu două arme şi două ameninţări

Ca să calmeze inflaţia, care va sări de 8% în luna martie, guvernatorul băncii centrale trece la măsuri dure pentru temperarea creditării, principalul vinovat al excesului de cerere.

Aşii scoşi momentan din mânecă de Mugur Isăre-scu sunt majorarea dobânzii şi a provizioanelor la creditele în valută. Ameninţări suplimentare se îndreaptă către creditele în franci elveţieni, dar şi către celelalte împrumuturi, al căror ritm de creştere ar putea fi temperat în co

Ca să calmeze inflaţia, care va sări de 8% în luna martie, guvernatorul băncii centrale trece la măsuri dure pentru temperarea creditării, principalul vinovat al excesului de cerere.

Aşii scoşi momentan din mânecă de Mugur Isăre-scu sunt majorarea dobânzii şi a provizioanelor la creditele în valută. Ameninţări suplimentare se îndreaptă către creditele în franci elveţieni, dar şi către celelalte împrumuturi, al căror ritm de creştere ar putea fi temperat în continuare prin măsuri administrative.

În ultimele trei luni, BNR a crescut dobânda de politică monetară cu două puncte procentuale, de la 7% la 9%, ultima majorare fiind cea mai spectaculoasă – un punct procentual. Mişcările băncii centrale au fost dictate, în primul rând, de ratarea ţintei de inflaţie în 2007 şi 2008. În plus, instituţia condusă de Mugur Isărescu a rectificat şi prognoza de inflaţie pentru anul în curs, de la 4,3% la 5,9%. Majorările de dobândă de până acum au început deja să se concretizeze în scumpirea creditelor în lei la unele bănci comerciale, fie prin majorări de dobândă, fie prin creşteri de comisioane. Tendinţa va continua, probabil, în acelaşi ritm cu deciziile BNR, chiar dacă principalii jucători din piaţă sunt foarte atenţi şi la concurenţa acerbă de pe sectorul de retail.

Lovitură de graţie

Costurile oricum mai ridicate ale creditelor în lei au determinat populaţia să se împrumute, anul trecut, mai mult în euro sau franci elveţieni. În plus, chiar ritmul de creditare a persoanelor fizice a început să fie mai ridicat decât cel al firmelor.

Ultima decizie a băncii centrale loveşte însă în toate aceste tipuri de împrumuturi. BNR a majorat provizioanele pentru creditele în valută destinate debitorilor expuşi riscului valutar (toţi cei care au venituri în lei). Măsura presupune blocarea unor bani – procente din volumul creditelor acordate – în conturi speciale, cu atât mai mari cu cât clientul este considerat mai riscant. Majoritatea angajaţilor şi chiar a firmelor care activează în România au încasările în lei, mai puţin o parte dintre exportatori, care nu au a-şi face griji. În acest context, creşterea provizioanelor bancare pentru toate aceste categorii de clienţi şi pentru toate clasele de risc va obliga băncile să blocheze sume suplimentare pentru volumul de credite acordate.

Pot apărea două consecinţe mai importante: fie aceste sume blocate de bănci vor fi transmise clienţilor prin costuri suplimentare ale împrumuturilor, dobânzi sau comisioane mai mari, diferite de la bancă la bancă, fie băncile vor face o selecţie mai dură a clienţilor, chiar şi a celor plasaţi în clase fără risc. În plus, BNR a anunţat că aşteaptă spre aprobare normele interne de creditare ajustate ale băncilor. Normele ajustate ar putea schimba criteriile de încadrare a unor persoane în anumite clase de risc.

Dacă nici aceste măsuri nu vor conduce la reducerea numărului de credite, Mugur Isărescu ameninţă că va recurge şi la alte măsuri administrative, vizând în special creditul în valută. Recent, guvernatorul băncii centrale a Ungariei cerea chiar interzicerea creditelor în yeni.