Potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României (BNR), numărul total de carduri active era, la finele anului trecut, de 20.847.477 de unităţi, în creştere cu 3,03%, comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2022.

Dintre aceste carduri, 20.796.138 aveau funcţie de numerar, cu 604.618 mai multe în comparaţie cu finele lunii iunie din anul anterior.

Pe de altă parte, la 31 decembrie 2022, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.140, în scădere cu 57 de la an la an, cel al POS-urilor se situa la 373.807 (+41.543), în timp ce punctele EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) ajunsese la 365.791 (+41.092).

Fraude cu conturi bancare în România. Ce metode au inventat escrocii online şi cum ne ferim

Tentativele de fraudare a conturilor bancare se înmulţesc şi, mai grav este, că în multe cazuri, hoţii de pe internet reuşesc să fure sume considerabile.

Centrul de Soluţionare Alternativă a litigiilor în domeniul bancar ne oferă nişte exemple concrete şi reale de persoane fraudate.

Un cetăţean din Iaşi a plătit online suma de 40 de mii de lei, după care a constatat că site-ul de pe care a cumpărat era de fapt o clonă a celui original. A recuperat doar jumătate din această sumă, de la bancă, sub formă de gest comercial.

O femeie din Bucureşti a divulgat datele de pe cardul bancar, ca urmare a unui anunţ de pe un site de vânzări, iar prejudiciul a fost de peste 17 mii de lei.

Mai există şi cazul unui cetăţean din Harghita care a observat că din contul lui, fără să-şi dea vreun acord, se fac anumite plăţi către companii din Spania. Aici, banca a restituit întreaga sumă, respectiv 2400 de lei.

Cele mai întâlnite metode utilizate de hackeri sunt clonarea site-urilor ce aparţin unor companii mari, transmiterea de e-mailuri prin care suntem anunţaţi că am câştigat ceva, mesaje pe telefon sau pe conturile de social media ce par să fie de la cunoscuţi – acestea vând ataşate nişte linkuri sau chiar clonarea paginilor de internet banking a băncilor.

Cum facem să nu picăm în plasa escrocilor online

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al Centrului de Soluţionare Alternativă a litigiilor în domeniul bancar a explicat la Antena 3 CNN.

,,De cele mai multe ori nu este a băncii responsabilitatea, ci a fiecăruia dintre noi. Este vorba de consumatori care au introdus cu mâna lor informațiile referitoare la card, deci e vorba de responsabilitatea personală. Este necesară o mai mare atenție a consumatorilor. Dincolo de educația financiară, sunt niște chestiuni simple, pe care ar trebui să le aibă în vedere.

Să nu devină atât de euforici atunci când primesc un mesaj, că e sms sau email, că au câștigat o suma mare de bani. Sau că primesc de pe un site o oferta cu un produs cu preț redus. În niciun caz să nu introducă datele cardului în situația în care li se cere un transfer. Datele de pe card se pun doar atunci când se fac cumpărări efective de produse, pe o platforma securizată.”, a explicat expertul, la Antena 3 CNN.