Televiziunea de stat din China a difuzat recent un material animat în care demonstrează modul de funcționare al acestei arme, într-un context geopolitic tensionat, marcat de riscuri crescute privind o eventuală invazie a Taiwanului.
China își etalează capabilitățile de război electronic
Bomba chineză cu grafit este proiectată să dezactiveze infrastructura electrică a unei țări sau regiuni întregi. Conform informațiilor prezentate, arma este lansată cu o rachetă de la sol, care transportă 90 de submuniții. Acestea ating solul, ricoșează, apoi se autodetonează deasupra țintei — în acest caz, o machetă a unei substații electrice — eliberând un nor de particule fine de grafit, scrie Kyiv Independent.
Acest nor are o proprietate fundamentală: grafitul este un conductor excelent de electricitate. Particulele se infiltrează în echipamentele electrice și provoacă scurtcircuite masive, ceea ce duce la întreruperea alimentării cu energie în zona afectată. Odată dispersat deasupra unei centrale electrice, întregul teritoriu deservit de aceasta devine vulnerabil la blackout complet. Deși arma este considerată neletală, consecințele sociale și umanitare ale unui astfel de atac pot fi severe, mai ales asupra populației civile care depinde de electricitate pentru servicii medicale, transport, apă potabilă și comunicații.
Kyiv Independent, citând publicația South China Morning Post, subliniază contextul strategic în care apare această armă, într-un moment în care China își consolidează alianța cu Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina. Beijingul a jucat un rol esențial în susținerea indirectă a Moscovei, contribuind la ocolirea sancțiunilor occidentale și furnizând bunuri cu dublă utilizare care alimentează industria de apărare rusă.
Bombele cu grafit nu sunt o invenție nouă
Ele au fost utilizate de NATO în timpul războiului din Kosovo din 1999, când au fost lansate asupra a cinci centrale electrice din Serbia, provocând întreruperi de curent în 70% din țară. Scopul era paralizarea radarelor și comunicațiilor armatei sârbe, dar efectele s-au extins rapid și asupra spitalelor, transportului public, alimentării cu apă și canalizării. Un raport al Organizației Internaționale a Medicilor pentru Prevenirea Războiului Nuclear a avertizat atunci că atacurile asupra infrastructurii energetice pun în pericol sănătatea publică și îngrijirea medicală a populației.
De asemenea, Statele Unite au folosit bombe cu grafit în timpul Primului Război din Golf, în 1991, împotriva instalațiilor de distribuție a energiei electrice din Irak. Acțiunea a provocat pene de curent care au durat până la 30 de zile. Bomba americană utilizată, cunoscută sub denumirea de BLU-114/B, dispersa fibre de carbon care se vaporizau la contactul cu surse de înaltă tensiune, generând un nor conductor și declanșând scurtcircuite masive.
„Avem anumite arme despre care nu considerăm că este potrivit să vorbim, iar aceasta este una dintre ele. Este o armă strict secretă și nu este o armă despre care alegem să discutăm public”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului la momentul respectiv, Ken Bacon.
Noua armă chineză pare să funcționeze diferit de modelul american
În timp ce BLU-114/B folosea bobine de fibre de carbon, bomba chineză pare să elibereze particule de grafit prin submuniții care se autodetonează. Este vorba despre o adaptare proprie a unei tehnologii testate anterior de alte puteri militare.
Nu doar China și Statele Unite dețin astfel de capacități. În 2017, Coreea de Sud a anunțat că a dezvoltat propria bombă cu grafit și că este pregătită să o folosească împotriva Coreei de Nord în eventualitatea unui conflict militar.