Belgia oferă sprijin logistic în lupta împotriva terorismului’ în Mali, a declarat premierul Elio di Rupo după o şedinţă de guvern consacrată acestei ţări. Regatul a răspuns unei cereri din partea Franţei prin decizia de a trimite două avioane C-130 pentru transport aerian strategic şi tactic. ‘Ele vor fi operaţionale poimâine dimineaţă (joi- n-r)’, a afirmat ministrul belgian al apărării, Pieter De Crem, conform Agerpres.

De asemenea, Belgia va trimite în a doua fază un elicopter A-109 echipat pentru servicii medicale şi un alt elicopter de rezervă pentru evacuarea răniţilor. Circa 75 de militari belgieni vor participa la această operaţiune şi ‘vor pleca în următoarele ore şi zile în direcţia Abidjan şi Bamako pentru a-şi începe misiunea’, potrivit Ministerului Apărării. Aceste trupe nu vor fi implicate în operaţiuni de luptă. Guvernul îşi va evalua angajamentul ‘la sfârşitul lunii februarie – începutul lui martie’, a mai indicat De Crem.

La rândul său, ministrul belgian de externe, Didier Reynders, a subliniat faptul că obiectivul este ca operaţiunea franceză să predea ‘cât mai repede posibil ştafeta unei operaţiuni internaţionale, unde vom continua să jucăm un rol’. Reynders a amintit că Belgia şi-a dat încă din septembrie acordul de principiu privind o participare la o intervenţie internaţională emanând de la guvernul malian, cu sprijinul CEDEAO şi al Uniunii Africane.

Când a început intervenţia francezilor

Franţa a lansat vineri o intervenţie în Mali pentru a opri avansul combatanţilor islamişti ce controlează nordul ţării către capitala Bamako. Astăzi, şeful statului francez, Francois Hollande, aflat în Dubai, a dat asigurări că Franţa ‘nu are vocaţia de a rămâne în Mali’, dar trebuie să facă astfel ca la retragerea sa din ţara vest-africană să existe ‘autorităţi legitime şi un proces electoral şi să nu mai fie terorişti’, relatează AFP.

‘Franţa nu are vocaţia de a rămâne în Mali, dar avem în schimb obiectivul de a face astfel ca atunci când vom pleca din Mali să existe securitate, autorităţi legitime, un proces electoral şi să nu mai existe terorişti’ care să ameninţe integritatea ţării, a declarat preşedintele francez, într-o conferinţă de presă. Hollande a precizat că intervenţia urmăreşte trei obiective, mai întâi de a ‘pune capăt agresiunii teroriste’, de a ‘securiza Bamako, unde trăiesc câteva mii de cetăţeni francezi’, şi de a permite ţării să-şi redobândească integritatea teritorială, misiune încredinţată forţei africane care are sprijinul nostru’.

Preşedintele francez a subliniat că această intervenţie are loc ‘în cadrul legalităţii internaţionale, la solicitarea expresă a autorităţilor din Mali, cu sprijinul tuturor ţărilor africane şi al Europei’. Francois Hollande a anunţat totodată că preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika a autorizat survolul ţării sale de către un anumit număr de avioane franceze şi că Marocul şi-a dat de asemenea acordul pentru survolarea teritoriului său în cadrul intervenţiei franceze.El a menţionat că Franţa va face ‘totul pentru eliberarea’ ostaticilor din Mali şi că operaţiunea lansată vineri era ‘singura soluţie’ pentru a bloca avansul grupurilor islamiste armate.

Preşedintele francez Francois Hollande a anunţat de la Abu Dhabi că numărul militarilor francezi implicaţi în aceste operaţiuni este de 750 şi urmează să crească. O sursă apropiată ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian, a declarat pentru AFP, că numărul de soldaţi trimişi în Mali va creşte “în mod progresiv” la 2.500.

O coloană de patruzeci de tancuri franceze venite din Cote d’Ivoire a sosit în noaptea de luni spre marţi la Bamako, pentru a se alătura forţelor care luptă împotriva jihadiştilor. Surse apropiate preşedintelui francez au mai informat că o parte din cei 700 de militari de la baza franceză din Abu Dhabi au fost mobilizaţi, precum şi şase avioane Rafale staţionate la această bază, pentru a participa la operaţiunea Serval din Mali în caz de nevoie. Numărul persoanelor care s-au refugiat în ţările vecine din cauza conflictului din Mali se apropie de 150.000, a informat marţi Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), iar numărul de persoanelor strămutate în ţară este de aproape 230.000, a precizat Biroul ONU de coordonare a afacerilor umanitare.

ONU susţine Franţa în intervenţia militară

ŞI Organiţia Naţiunilor Unite (ONU) a susţinut luni noaptea intervenţia militară franceză în Mali pentru a evita preluarea controlului de către radicalii islamişti asupra statului african, solicitând totodată un proces politic de reconciliere naţională, transmite EFE.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, ‘salută faptul că partenerii bilaterali au răspuns, la cererea şi cu consimţământul guvernului din Mali, solicitării de ajutor pentru a frâna avansul îngrijorător către sud al grupurilor armate şi teroriste’, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Ban Ki-moon într-un comunicat de presă. Ban şi-a exprimat încrederea că aceste acţiuni ‘pot contribui la frânarea celei mai recente ofensive’ a rebelilor islamici care au legături cu Al Qaida, pe măsură ce continuă eforturile de implementare a rezoluţiei 2085 a Consiliului de Securitate a ONU.  Rezoluţia 2085, adoptată la 20 decembrie şi al cărei scop este restabilirea ordinii constituţionale şi a integrităţii teritoriale a Mali, autorizează desfăşurarea unei forţe internaţionale, în special africană, pentru a recuceri nordul Mali din mâinile islamiştilor, dar şi începerea unui proces de reconciliere politică la Bamako şi negocieri cu grupările rebele din nord care s-ar disocia de terorism. Forţa internaţională ar urma să fie compusă din 3.000 de militari, iar rezoluţia îi permite acesteia să intervină în Mali, în absenţa unei soluţii negociate.

‘Franţa are înţelegerea şi sprijinul tuturor membrilor’, a declarat la rândul său ambasadorul francez la ONU, Gerard Araud, după reuniunea de urgenţă a acestui organism al ONU, desfăşurată la cererea Parisului. Araud a insistat că Franţa acţionează în conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate 2056, 2071 şi 2085. El a mai spus că ţara sa a primit oferte de sprijin aerian logistic din partea SUA, Canadei, Marii Britanii, Belgiei şi Danemarcei. Potrivit unei analize BBC, sprijinul exprimat de Consiliul de Securitate pentru intervenţia militară franceză este un semn de profundă îngrijorare la nivelul acestui organism în legătură cu creşterea puterii şi controlului pe care îl deţin grupurile extremiste din Mali.

Sursa: Agerpres