Turcia şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele armene. Decizia a fost luată ca reacţie după ce, la Erevan, a fost ridicat un monument considerat de Ankara „ruşinos”. Lucrarea îi onorează pe cei care au acţionat împotriva presupuşilor responsabili de genocidul armean comis de fostul imperiu otoman.

„Am închis spaţiul nostru aerian” pentru avioanele armene, a anunţat miercuri ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu, într-un interviu pentru postul de televiziune NTV.

Pe 25 aprilie, monumentul „Nemesis”, dedicat „eroilor care au organizat şi desfăşurat în 1919 operaţiunea intitulată „Nemesis”, a fost inaugurat în parcul Ring din capitala armeană.

Numită după zeiţa greacă a răzbunării (Nemesis), respectiva operaţiune a avut ca scop uciderea liderilor otomani consideraţi vinovaţi de genocidul armean din 1915 şi a funcţionarilor azeri responsabili de masacrul armenilor din Baku, în septembrie 1918.

Turcii au protestat

Guvernul turc a protestat săptămâna trecută cu privire la acest monument, pe care l-a catalogat ca fiind un „nume de cod armean pentru atentate teroriste”.

Potrivit Ankarei, este vorba de „o glorificare a unui act terorist sângeros care a condus la atacuri teroriste cumplite în care au fost ucişi 31 dintre diplomaţii noştri şi familiile lor”.

„Nu pot accepta acest lucru. Ca răspuns, am închis spaţiul nostru aerian pentru avioanele armene. Doar preşedintele Parlamentului armean va veni în Turcia pentru întâlnire, în mod excepţional, i-am permis acest lucru. Dacă vor continua, vom lua măsuri suplimentare”, a declarat miercuri Cavusoglu.

Deocamdată, companiile aeriene turce vor putea continua zborurile directe între cele două ţări, a adăugat el.

Şeful diplomaţiei turce a insistat că monumentul „glorifică actele teroriste împotriva diplomaţilor turci, precum şi a liderilor politici otomani” şi reprezintă o provocare contra normalizării incipiente a relaţiilor dintre ţara sa şi Armenia.

Unde își are originea conflictul

Conflictul dintre Turcia și Armenia are ca origine principală genocidul armean din 1915, în care au fost masacrați peste un milion de armeni în Imperiul Otoman.

Turcia dispută însă această acuzație, afirmând că deși mulți armeni au fost omorâți în confruntări cu forțele otomane în perioada Primului Război Mondial, crimele nu ar fi fost orchestrate în mod sistematic.

Genocidul armean este recunoscut de SUA, Rusia, și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța. România se numără printre puținele țări europene care au evitat să recunoască genocidul.

Un alt punct tensionat în relațiile dintre Turcia și Armenia este conflictul din regiunea Nagorno-Karabakh.

Victoria Armeniei în conflictul din 1991 dintre separatiștii armeni și Azerbaidjan, a determinat Turcia să-și închidă granița cu Armenia, în sprijinul aliaților săi din Baku, îngreunând astfel semnificativ șansele unei relații bune între Ankara și Erevan.

Însă situația s-a schimbat odată cu conflictul din 2020 când Azerbaidjan, cu susținerea Turciei, a obținut controlul mai multor părți din Nagorno-Karabakh.