ONU: Oamenii sunt cauza principală a poluării

„Omenirea trebuie să înceteze să mai considere natura ca fiind o sursă de profit pe termen scurt şi să se raporteze în schimb la „valorile” care leagă bunăstarea sa de cea a planetei. În lipsa unei schimbări în acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă şi de reducere a inegalităţilor din lume vor rămâne la stadiul de promisiuni”, notează Platformă Interguvernamentală Științifică-Politică privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES – Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services) în raportul consacrat „valorilor şi evaluării naturii”.

Acesta a fost adoptat sâmbătă la Bonn (Germania) de către reprezentanții a 139 de state şi apare la doar trei zile după un alt raport al IPBES care a avertizat că supraexploatarea speciilor sălbatice pune în pericol supraviețuirea a miliarde de oameni din lumea întreagă.

Cele două documente se vor afla pe agenda reuniunii COP15 privind biodiversitatea prevăzută pentru luna decembrie la Montreal (Canada) şi care urmează să stabilească un cadru pentru protejarea naturii şi a resurselor ei la nivel mondial, până în 2050.

În al doilea raport, realizat pe parcursul a patru ani, 80 de experţi în biodiversitate au analizat peste 13.000 de studii ştiinţifice privind distrugerea ecosistemelor, motivele acesteia şi valorile alternative ce ar putea favoriza durabilitatea mediului natural.

„Oamenii sunt principalele cauze ale acestei crize a mediului natural, ce avansează în strânsă legătură cu dereglările climatice”, conchid cercetătorii.

Potrivit oamenilor de știință, Terra este constrânsă din punct de vedere fizic, iar cel puţin şase din cele nouă „limite planetare” (praguri pe care omenirea nu ar trebui să le treacă pentru a putea menţine condiţii favorabile propriei dezvoltări) au fost deja depăşite.

ONU avertizează că trebuie să schimbăm modul de a consuma și produce pentru a stopa poluarea

Amintind faptul că speranţa de viaţă medie s-a dublat din 1950, în timp ce venitul pe cap de locuitor a crescut de cinci ori la nivel global, Inger Andersen, şefa Programului ONU pentru mediul încojurător, a subliniat faptul că „natura este ceea ce ne permite să trăim, furnizându-ne hrană, remedii, materii prime, oxigen, reglementare climatică şi multe altele.”

Două rapoarte precedente ale ONU privind schimbările climatice şi privind biodiversitatea, realizate în urmă cu trei ani, indică faptul că doar o transformare în profunzime a modului nostru de a produce, distribui şi consuma ar putea permite stoparea crizei mediului înconjurător. Ceea ce este o misiune cvasi-imposibilă.

În prezent, experții de la IPBES ne avertizează că durabilitatea mediului înconjurător nu poate fi atinsă decât în detrimentul bunăstării oamenilor, iar bunăstarea societăţilor viitoare necesită o natură sănătoasă, capabilă să se regenereze.

Raportul IPBES defineşte patru categorii principale de „valori” umane în raport cu natura, categorii ce pot fi rezumate la a trăi „din”, „cu”, „în” şi „ca” mediul.

Omul trăieşte „din” natură dacă se concentrează pe exploatarea resurselor sale pentru a-şi alimenta creşterea şi modul de viaţă. A trăi „împreună cu” natura presupune a o considera independentă de necesităţile umane. Obiectivul afişat de a acorda statutul de zone protejate pentru 30% din suprafaţa globului intră în această categorie.

Pentru societăţile care trăiesc „în” natură, mediul face parte din identitatea şi cultura lor, uniune împinsă şi mai departe de oamenii care trăiesc „asemenea” naturii.

Marile proiecte, mai ales cele de infrastructură ca Marele Baraj al Renaşterii, construit de Etiopia pe Nilul Albastru, sau proiectul „Train Maya” din peninsula mexicană Yucatan, trebuie decise ţinând cont de toate aceste „valori” şi nu numai de cost/profit, subliniază IPBES.

„Evaluarea economică este necesară, dar nu suficientă. Trebuie puse în balanţă toate tipurile diferite de valori existente”, spune Unai Pascual, co-preşedintele sesiunii IPBES care a adoptat raportul, relatează agenția de presă AFP.