Norica Nicolai vorbeşte într-un interviu pentru Evenimentul zilei despre “starea de radicalizare din societatea românească”. Europarlamentarul român vorbeşte despre protestele din România şi spune că : “Nu mai există argumente. Stalin poate fi foarte fericit acolo unde e pentru că lupta de clasă a reuşit. În formula luptei de clasă nimeni nu mai asculta pe nimeni. Erau doar unii care permanent aveau dreptate. Acolo se duce societatea românească. Oamenii îşi refuză posibilitatea de a gândi”.

În urma acestor afirmaţii apare întrebarea logică dacă cineva are interese să promoveze astfel de divizări sociale, iar Nicolai este de părere că da:  “Este un proiect care este vizibil de foarte mulţi ani, care în România nu a fost foarte bine analizat. În momentul de faţă, democraţia de tip tradiţional, cea clasică, începe încet, încet să fie pusă sub semnul întrebării ca sistem politic. De la Max Weber încoace, cel cu societatea deschisă, se caută forma de guvernanţă. Într-o societate globalizată unde marele interese este reprezentat de bani, de capacitatea de a mobilize sume importante şi de a avea profituri importante, nu mai e nevoie de guverne pentru că multinaţionalele au, în multe cazuri, bugetele cât un stat. El tind să îşi autoregleze realitatea. Şi realitatea lor înseamnă profitul şi nimic altceva. Nu au niciun fel de obsesii care să ţină de reglementare social, de statut, de educaţie”.

 

Oamenii refuză dialogul

“Proiectul are şanse să reuşească?” , este următoarea întrebare, iar răspunsul europarlamentarului se îndreaptă spre o adevărată reţetă de manipulare a oamenilor: “Oamenii nu înţeleg acest lucru, că ei fac un anume tip de politică fără afiliere ideologică la un partid. Le-au creat o formulă de îndreptăţire, se consider singurii depozitari ai adevărului despre realitate şi adevărul lor nu se negociază. Dacă discuţi cu ei constaţi că refuză dialogul şi refuză gândirea. Orice i-ai spune este pierdere de vreme. În plus au fost mişcările inspirate în Europa de Hasel, de protestele de indignare. Este foarte bine să te indignezi, dar problema mea este să nu rămâi aşa, ci să cauţi soluţii. Să îţi rezolvi problema de indignare pentru că ai şi tu o problemă internă pe care nu o conştientizezi. Orice radicalizare de tipul ăsta duce la derapaj comportamental, social”.

Chiar dacă există multe teorii ale conspiraţiei care circulă în mediul online, interesele ţin de acţiuni pragmatice: “După părerea mea, considerentele economice sunt sigur un argument forte, dar sunt şi considerente politice. Unii vor să fie mai puternici decât statele. Se încearcă o formulă de disoluţie a statelor, dar care cu siguranţă nu va merge pentru că pregăteşti haosul şi haosul este foarte riscant. Naşte dictaturi, naşte conflict, naşte violenţă”.

“La Bruxelles era aşa o exuberanţă de parcă eram Vivaldi”

Există vreo legătură între aceste interese economice şi imigraţia masivă din ultimii ani, permisă de anumiţi lideri europeni? Se pare că da, din punctul de vedere al Noricăi Nicolai:  “Sunt două argumente. Nevoia de forţă de muncă este evidentă în toată Uniunea Europeană pentru că populaţia este îmbătrânită. În urmă cu câţiva ani am văzut nişte studii, în Germania de pildă despre nevoia de forţă de muncă în anumite domenii. Germania are nevoie să îşi profesionalizaze oameni, dar într-un ritm lent de creştere a populaţiei trebuie să aducă din afară. Sigur şi formula foarte generoasă a drepturilor omului. Nu au făcut niciun fel de distincţie între migraţia economică şi cea securitară.Europa a greşit fundamental aici pentru că nu a incitat nici politicile de natalitate, iar fluxurile acestea de migraţie sunt fluxuri de risc securitar. Luăm primăvara arabă. Că lucrurile au început de acolo. Acele dictaturi din nordul Africii erau o plasă de securitate pentru imigraţie. Dar la Bruxelles era aşa o exuberanţă de parcă eram Vivaldi”.

 

De unde vine tendinţa de globalizare

Permisivitatea această este explicată de europarlamentarului român şi printr-o lipsă de cunoştinţe: “Există o lipsă de înţelegere clară a modelelor cultural. După părerea mea tendinţa generală de globalizare este o tendinţă de uniformizare a standardelor comportamentale, a nivelului de educaţie şi lumea se raportează la acest tip de standarde. Dacă nu ai un Iphone şi dacă nu eşti pe Facebook, nu exişti. Dacă cunoştinţele tale sunt destul de precare, dar nu vrei să accepţi lucrul acesta atunci nu ai niciun motiv să te întrebi. Problema pentru noi este că Uniunea Europeană este totuşi un spaţiu cultural. De aceea şi integrarea va merge foarte greu. Adică nu văd o formulă federală în Uniunea Europeană. Toţi avem un dat istoric, avem o cultură solidă. Noi nu suntem Statele Unite. Nu am venit aici pentru că era un pământ liber şi aveam o oportunitate de creaţie. Din păcate americanii care, după părerea mea, au abordat întotdeauna în raport doar de interesul lor limitat toate conflictele regionale, nu au înţeles foarte clar care este dat-ul unui popor. Cât au avut de profitat a fost Ok, după care le-au abandonat. A se vedea Iraq, a se vedea Afganistan”.

 

 

Te-ar putea interesa și: