Vinerea trecuta, euro a coborat la 1,1374 – 1,1441 dolari, dupa interventiile succesive ale Bancii Centrale ale Japoniei, care a cumparat dolari, pentru a stopa aprecierea monedei nipone care urcase la aproape 116 yeni/dolar, prag considerat critic. O alta cauza a scaderii euro se datoreaza intrarii oficiale in recesiune a Germaniei, principala economie a euro-zonei, care s-a contractat in primul trimestru al acestui an cu 0,2%.
Dupa cresterea fulminanta a euro, analistii prognozeaza o reasezare a dolarului, care va mai castiga cateva puncte in asteptarea intalnirii G8, ce va avea loc in Franta. Dupa aceea, evolutia crescatoare a euro s-ar putea opri in jurul valorii de 1,20 – 1,30 dolari. Aceasta valoare ar putea fi atinsa in cursul anului, in cazul in care Rezerva Federala va decide o noua scadere a dobanzii de referinta, aflata deja la cele mai reduse cote din ultimii 42 de ani.
La noi, in ciuda mentinerii unei cereri sporite de euro, cursul monedei unice a fluctuat in jurul pragului de 37.500. Se pare ca interventia hotarata a BNR, de acum doua saptamani, care a vandut cateva zeci de milioane de euro, a avut darul de a calma tendintele speculative, mentinand cursul de schimb la cote „agreabile”.
Dolarul a beneficiat de evolutia paritatii sale fata de euro, vinerea trecuta urcand la 32.799 lei.
Scaderea euro sub pragul de 1,15 dolari ofera un respiro in lupta cu inflatia. Asa cum afirma guvernatorul BNR, depasirea pragului respectiv are efecte directe asupra cresterii preturilor. Oricum, tinta cresterii preturilor cu numai 12% in acest an pare un obiectiv tot mai greu de atins. Primele care au contrazis aceasta prognoza au fost bancile, ceea ce a obligat Finantele sa renunte la plasarea de obligatiuni cu scadenta la doi si trei ani, in timp ce dobanda pentru cele la sase luni si un an a urcat la 15,50%.