Armele se apropie periculos de Belarus. Situația s-ar putea agrava

Alegerile prezidențiale din Belarus au stârnit un val de controverse la nivel mondial. Nemulțumirile sunt pe bandă rulantă, iar tensiunile par să se accentueze de la o zi la alta.

După un sfârşit de săptămână marcat de mari demonstrații de respingere a președintelui Belarus, Alexander Lukaşenko – așa cum solicitase opoziția la finalul săptămânii trecute – armele par să se apropie de granițele țării, venind din diverse direcții.

Lukaşenko a dezvăluit că a convenit cu președintele rus, Vladimir Putin, acordarea de asistență în cazul în care se dovedește a fi necesar.

„Când este vorba despre componenta militară, Belarus are un acord cu Federația Rusă. Momentul prin care trecem face parte din acest acord. Așadar, am discutat cu președintele Rusiei despre situația actuală. Am convenit cu Putin ca Rusia să acorde o asistență cuprinzătoare pentru a asigura securitatea Belarusului” în cazul în care guvernul țării consideră că este necesar, după cum au afirmat mai multe ziare.

Alexander Lukaşenko a declarat la televiziunea de stat că o brigadă antiaeriană trimisă de Moscova va fi detaşată la granița de vest a Belarus.

În același timp, președintele a afirmat că este îngrijorat de exercițiile militare ale NATO din Polonia și din Lituania, pe care le consideră ca o apropiere periculoasă a armelor occidentale de granițele bieloruse.

NATO nu e prezentă în regiune

Îngrijorarea a motivat o clarificare din partea NATO înseşi, care a respins acuzațiile lui Alexander Lukaşenko, deși a confirmat că situația din țară este urmărită îndeaproape.

„Nu există nicio regrupare NATO în regiune iar prezența noastră în est nu reprezintă o amenințare pentru nicio țară. Este doar o prezență defensivă, cu scopul de a preveni conflictele și de a apăra pacea”, se arată într-un comunicat, care cere Belarusului să respecte drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la protest pașnic. Atât Polonia, cât și Lituania au graniţă comună cu Belarus.

Săptămâna care începe acum va fi cu siguranță decisivă pentru ca Europa să înţeleagă evoluția crizei care a început în țară după alegerile prezidențiale din 9 august, notează Jornal Economico. 

Între timp, Uniunea Europeană a decis să instituie chiar sancțiuni împotriva țării. Decizia de a declanşa procedura de instituire de noi sancțiuni împotriva liderilor din Belarus a fost adoptată în cadrul unei reuniuni extraordinare a șefilor diplomației din cele 27 de ţări, care a avut loc vineri.

„Uniunea Europeană nu acceptă rezultatele alegerilor. Încep lucrările pentru sancționarea celor răspunzători de violență și de falsificarea” rezultatelor, a scris șeful diplomației europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell. De menţionat că în 2016 Uniunea a ridicat cea mai mare parte a sancțiunilor împotriva regimului de la Minsk, deoarece a considerat că au fost făcuți „pași pozitivi” spre democrație. (Articol de António Freitas de Sousa)