Este extrem de grav cee ace ne așteaptă. Din cauza schimbărilor climatice din ultima vreme, fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai frecvente.

Uragane distrugătoare, furtuni interminable, valuri de căldură mortale, inundaţii şi incendii de pădure. Deşi vremea extremă reprezintă o ameninţare reală la adresa societăţilor umane, unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale schimbărilor climatice este ceva mai puţin evident, e aproape invizibil. Un raport oficial ONU arată că schimbările climatice sunt puternic influenţate de unul dintre cele mai fundamentale aspecte ale civilizaţiei umane, sistemul de producţie a hranei.

Un caz relevant este cel al gheţarilor montani din Himalaya. Când ne gândim la gheţari care se topesc, ne întristăm cu gândul la pierderea unor minuni ale naturii şi ne îngrijorăm cu gândul la creşterea nivelului mării. Însă aceşti gheţari au un important rol în producţia alimentară globală.

Jumătate din populaţia Asiei este dependentă de apa care curge din gheţarii Himalayeni. Nu ne gândim doar la sursă de apă potabilă, ci şi pentru agricultură. Timp de mii de ani, pierderea apei din gheţari a fost înlocuită în fiecare an de o nouă creştere a gheţii în timpul iernii. Acum, însă, gheaţa se topeşte mult prea repede pentru a mai fi înlocuită.

În Orientul Mijlociu, seceta şi deşertificarea vor lăsa regiuni întregi infertile şi incapabile de a mai produce hrană. Sudul Europei se va ofili şi va deveni o extensie a Saharei. Regiuni importante în lanţul producţiei alimentare mondiale, precum China şi Statele Unite vor fi şi ele lovite. Conform avertismentelor de la NASA, secetele intense ar putea transforma câmpia Americană într-un imens deşert.

Conform raportului ONU, creşterea temperaturii cu 2 grade Celsius va duce la perturbări susţinute ale producţiei de hrană la nivel mondial. Proiecţiile asupra schimbările climatice arată efecte devastatoare: creşterea foametei la nivel mondial, malnutriţie şi malformarea copiilor.

Oprirea irosirii de hrană este pasul crucial care trebuie făcut pentru a face sistemele agricole mai puţin periculoase pentru natură.  Cercetătorii au atras atenţia că reducerea consumului de carne de vită, în mod particular în ţările cu venituri ridicate, ar fi politica cu cel mai mare succes în prevenirea pericolelor produse de schimbările climatice.
Un prim pas ar putea fi eliminarea subvenţiilor destul de mari pe care majoritatea ţărilor cu venituri ridicate le oferă fermierilor care se ocupă cu creşterea vitelor. Cercetătorii mai propun, instituirea unei taxe pe carne roşie, despre care consideră că nu numai că ar duce la reducerea emisiilor, dar ar oferi şi beneficii în ceea ce priveşte sistemul public de sănătate, conform foreignpolicy.com.

Te-ar putea interesa și: