Nivelul de educație al angajaților va fi obligatoriu pentru anumite funcții, potrivit ultimelor modificări la Legea Salarizării, iar acesta va constitui un coeficient minimal de ierarhizare de până la 2,80% la studiile superioare.

O propunere legislativă care ar putea reintroduce coeficienții de salarizare în legislație este considerată adoptată tacit de Senat, din moment ce n-a fost dezbătută în plen săptămâna asta și termenul legal pentru vot va fi depășit. Potrivit acesteia, coeficienți minimali de ierarhizare salarială vor fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare și vor urca până la 2,80 la studiile superioare.


Inițiatorii vor să introducă, pe lângă salariul minim stabilit de Guvern, o serie de coeficienți minimali de ierharhizare. Acești coeficienți ar urma să se înmulțească cu salariul minim și să rezulte mai multe niveluri de salarizare, unde cel mai mic corespunde muncitorilor necalificați și cel mai mare să fie pentru cei cu studii superioare de lungă durată cu doctorat în domeniul activității desfășurate.

Acești coeficienți minimali vor fi aplicabili pentru toate categoriile de salariați încadrați pe funcții pentru care e obligatoriu un nivel de calificare, scrie avocatnet.ro.

„În vederea asigurării echilibrării sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic concurențial, pentru sectoarele pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate, prin prezenta lege se stabilesc coeficienți minimali de ierarhizare salarială”, spun inițiatorii noii reglementări.

Propunerea legislativă pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională trece tacit de Senat, din moment ce trebuia votată în plen săptămâna asta. Deoarece votul nu s-a dat luni sau miercuri, atunci când au fost ședințe plenare, iar azi sau mâine nu mai sunt alte ședințe programate, proiectul va fi adoptat tacit prin depășirea termenului legal de dezbatere și vot final, anunţă avocatnet.ro.

Dacă propunerea de față va ajunge lege, atunci angajatorii vor trebui să asigure salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională, conform tabelului de mai sus. Pentru unii, propunerea sună cunoscută, amintind de aplicări anterioare ale acestui mecanism, din vremea când exista un contract colectiv de muncă la nivel național. Conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, coeficienții minim de ierarhizare se împărțeau în patru categorii, de la cel mai mic nivel, al muncitorilor necalificați (coeficientul fiind 1, exact ca în propunerea de față), până la cel aferent studiilor superioare.

Te-ar putea interesa și: