Renunţarea la introducerea unui nou tip de rachete interceptoare, care urmau să fie desfăşurate în Polonia şi posibil în România la începutul deceniului următor, oferă posibilitatea începerii unor noi runde de discuţii privind controlul armamentelor. Rusia şi-a exprimat în trecut nemulţumirea susţinând că interceptorii vizează rachete sale şi a afirmat că nu va lua în considerare reduceri suplimentare ale arsenalului său nuclear dacă SUA nu vor răspunde preocupărilor exprimate.

Ministrul american al apărării, Chuck Hagel, a anunţat decizia SUA ca parte a unei restructurări globale a planurilor sale de apărare antirachetă care vizează contracararea rachetelor din Coreea de Nord şi Iran. El nu a făcut însă nicio referire la obiecţiile Rusiei cu privire la planurile sale europene în anunţul său, menţionând doar că etapele scutului antirachetă din Europa vor merge mai departe şi că angajamentul american de apărare antirachetă de pe bătrânul continent ‘rămâne ferm’.

Restructurarea include cheltuieli de un miliard de dolari pentru amplasarea a 14 noi interceptori pe lângă cei 26 aflaţi la baze militare din Alaska pentru a contracara ameninţarea reprezentată de Coreea de Nord.

Modificările în planurile Washingtonului de apărare antirachetă din Europa – a doua modificare majoră în cadrul acestui program de când Barack Obama se află la Casa Albă – ar putea stârni îngrijorări în rândul unor aliaţi ai SUA, inclusiv Polonia şi România, care văd în sistemul antirachetă un semn al angajamentului Statelor Unite în regiune şi o contrapondere pentru Rusia, notează AP.

Dacă a avut sau nu acest scop, decizia de a anula planurile de amplasare a rachetelor interceptoare cu rază lungă de acţiune va ajuta scopurilor preşedintelui Obama privind controlul armamentului. Un important oficial din cadrul Departamentului de Stat american a declarat, sub rezerva anonimatului, că Polonia şi România au fost informate cu privire la această decizie înainte de anunţarea sa oficială, însă Rusia nu a fost informată.

‘Anularea fazei a 4-a (a sistemului de apărare antirachetă) va oferi posibilitatea unei alte runde de discuţii SUA-Rusia privind reducerea arsenalului nuclear’, a declarat la rândul său Tom Collina, director de cercetare la Asociaţia pentru controlul armelor. ‘Nu am renunţat la nimic deoarece faza a 4-a nu a avut loc oricum. Aceasta este o situaţie reciproc avantajoasă pentru Statele Unite’, a adăugat el.

Vineri, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, i-a telefonat secretarului de stat român pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, pentru a-l informa asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), potrivit unui comunicat al MAE.

Oficialul american a arătat că Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA, se precizează în comunicat.
SURSA: Agerpres