Josep Borrell, șeful diplomației din UE, avertizează recent asupra situației din Serbia. Acesta spune că pe fondul adâncirii tendințelor separatiste, este mai îngrijorător decât oricând.
Situaţia politică din Bosnia este ”mai îngrijorătoare ca oricând”, într-un moment în care obiectivele secesioniste ale entităţii sârbe stârnesc temeri privind o revenire la anii grei ai conflictului intercomunitar, a declarat duminică şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, conform AFP.
„Situaţia din Bosnia este mai îngrijorătoare ca oricând. Nu a fost niciodată uşor, însă acum tendinţele centrifuge sunt cu adevărat foarte îngrijorătoare”, a spus el într-o intervenţie la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Situația s-a complicat în ultimele luni la granițele României
În ultimele luni, s-au amplificat tensiunile în această ţară formată din două entităţi – Republica Srpska (RS, sârbă) şi Federaţia Croato-Musulmană -, unite printr-un stat central, în contextul înmulţirii ameninţărilor separatiste ale liderului politic al RS, Milorad Dodik.
Şeful diplomaţiei UE a făcut apel „la responsabilitatea din partea liderilor politici din Bosnia pentru a se evita destrămarea ţării”, cerându-le „să ducă la capăt reformele constituţionale şi electorale necesare”.
„Nu vom accepta spargerea şi dezintegrarea Bosniei”, a dat asigurări Borrell, în contextul în care aceste evoluţii îngrijorătoare urmează să fie pe ordinea de zi a unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE care va avea loc luni.
Discursul separatist a fost intensificat în ultimele luni
Milorad Dodik, reprezentantul sârbilor în preşedinţia tripartită a ţării, şi-a intensificat în ultimele uni discursul separatist, dând impresia că vrea să părăsească instituţiile centrale ale acestei ţări din Balcani cât mai repede posibil.
Declaraţiile i-au atras sancţiuni din partea SUA, care au considerat că doar complică situația. La 10 decembrie, Parlamentul din Republica Srpska a dat termen de şase luni guvernului acestei entităţi a sârbilor din Bosnia pentru a organiza legal ieşirea din trei instituţii comune cruciale ale statului central: armata, justiţia şi sistemul fiscal.
