Astra Vagoane Călători Arad, Softronic Craiova sau Astra Rail Industries sunt exemplul clar că nu se poate ridica un business dacă nu ar fi exportul. Cel puțin, nu acum. „Toate țările își protejează industria, cu excepția României. Se importă produse scumpe, de calitate inferioară celei care se produce la noi și la prețuri mult mai mari“, spunea Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători Arad, prezent în TOP 300 Capital, cu o avere estimată la 115 milioane de euro, anul trecut. De altfel, doar din ”TOP 300 cei mai bogați români”, care apare vineri, 7 noiembrie, la chioșcuri, puteți afla cum a evoluat averea lui Valer Blidar.

care o să apară în piață săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, în piața internă nu sunt bani pentru proiectele unde s-ar potrivi produsele pe care le dezvoltă în fabrica de la Arad.

Omul de afaceri așteaptă deblocarea investițiilor pentru piața internă, deși consideră că acest lucru nu se va întâmpla „atâta timp cât în România se negociază doar cu străinii“. Cu o mențiune: România are, astăzi, a opta cea mai mare reţea feroviară din Uniunea Europeană, însă nu ştie să o valorifice. Viteza medie de deplasare a trenurilor de pasageri pe calea ferată a crescut cu doar un kilometru pe oră, în ultimii ani, până la doar 45 de kilometri pe oră.

Ionel Ghiță, un alt antreprenor român, construiește la Craiova locomotive care merg, evident, la export. De asemenea, Softronic a construit un tren electric unic în Europa de Sud-Est. Anul trecut, businessul cu locomotive al lui Ghiță a ajuns la aproximativ 15 milioane de euro, cu 18 locomotive construite: 12 cu motoare de tracțiune asincrone și șase pe curent continuu.

Pentru export lucrează și Electro­putere VFU Craiova, parte din grupul Grampet. Compania a încheiat un parteneriat cu producătorul american de motoare Caterpillar Inc. și va produce 360 de locomotive în următorii zece ani.

În România, lipsa proiectelor care au legatură cu segmentul feroviar a fost pusă, de-a lungul anilor, pe seama ”sumelor uriașe” greu de susținut în lipsa unor finanțări sigure. De altfel, infrastructura feroviară din România are nevoie de investiții masive timp de mai mulți ani de acum înainte, pentru a ajunge să se compare cu media europeană și pentru a putea realiza interconectări cu coridoarele de transport europene.

Un calcul al reprezentanților din industria feroviară scoate la iveală suma de jumătate de miliard de euro anual, în următorii ani, pentru reparații, modernizări și construcții.