Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici a făcut, pentru ziarul de Iași, o scurtă radiografie a fenomenului mineritului de criptomonede. Minerii virtuali s-au îmbogăţit aproape peste noapte, odată cu creşterea tot mai accelerată a bitcoin, cea mai cunoscută şi cea mai valoroasă criptomonedă la acest moment. Practic, un bitcoin valorează la acest moment aproximativ 44.000 de euro. Există însă o diferenţă între a cumpăra bitcoini ca modalitate de investire a banilor, sperând în aprecierea valorii, şi „producerea” acestora. Aceasta este treaba „minerilor”.

Cei care fac însă în prezent investiţii în minerit sunt, de regulă, oameni cu bani, iar activitatea nu mai este una accesibilă pentru oricine. Este vorba zeci de mii de dolari pentru achiziţionarea de dispozitive de minat care să asigure un randament competitiv pe piaţă. Specialistul contactat de Ziarul de Iaşi explică faptul că, în acest moment, bitcoin a devenit atât de atractiv, iar numărul de persoane care desfăşoară activităţi de minat a crescut atât de mult încât calculatoarele personale clasice nu mai sunt eficiente.

De aceea au apărut dispozitive speciale, numite ASIC-uri, cu ajutorul cărora poţi deveni miner în spaţiul virtual. Aceste dispozitive sunt construite şi programate doar în acest scop, pentru a mina criptomoneda bitcoin.

„De la un punct s-au construit nişte cipuri care doar acest lucru ştiu să facă, să mineze bitcoin. În plus, şi aceste cip-uri au o durată de uzură morală. După doi-trei ani, atunci când apar generaţii noi ale ASIC-urilor, cele vechi nu mai sunt eficiente”, explică specialistul.

Cât costă un dispozitiv special de minat

Specialistul a arătat că un dispozitiv special de minat costă aproximativ 12.000 de dolari, cu o perioadă de amortizare a investiţiei cuprinsă între 10 luni şi un an. Problema este însă că dispozitivele speciale sunt greu de achiziţionat, iar lista de aşteptare pentru a intra în posesia unui ASIC poate depăşi 6 luni.

„Cei care produc ASIC-uri îşi dimensionează preţul produselor la valoarea bitcoin. Atunci când preţul bitcoin creşte, creşte şi preţul ASIC-ului. În general, investiţia se amortizează într-un an. Producătorul cel mai mare în acest moment de ASIC-uri este Antminer, iar acolo poţi găsi şi preţurile actuale. Acum, ţine de abilitatea fiecăruia de a investi în acest lucru. Totuşi, este o activitate care la acest moment aduce beneficii consistente. Dacă în primul an îţi scoţi banii investiţi, într-un timp relativ scurt îţi poţi dubla sau tripla mai apoi investiţia iniţială, fără prea mari eforturi. Riscul este însă să scadă bitcoin, să cumperi echipamentul atunci când preţul monedei este mare, iar în final nu mai recuperezi investiţia”, explică ieşeanul specializat în industria IT.

Acesta a arătat că un dispozitiv consumă cam trei sau patru kilowaţi pe oră. Problema nu este la preţul energiei electrice, ci faptul că echipamentul este scump şi cererea este mare, cu un timp de aşteptare lung până la primirea acestuia”, adaugă ieşeanul. Câştigurile din această afacere variază, prin urmare, funcţie de investiţia iniţială, perioada de amortizare a acesteia şi durata de exploatare rentabilă.

Ce presupune această activitate în România

Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici spune că această activitate a fost abordată în două maniere diferite în România.

„Pe de o parte avem investiţiile de amploare, centre mari, cu puteri de calcul impresionante, reprezentând o abordare economică sistematică şi meticuloasă. Asemenea centre au fost în Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Cluj, au fost începute cu mulţi ani în urmă şi reprezentau aşa-zisele ferme de mari dimensiuni. Pe de altă parte, a fost un val de entuziasm în special în rândul tinerilor, care au fost, pe de o parte mai de deschişi fenomenului blockchain, iar pe de altă parte mai dornici să-şi asume riscuri. Investiţiile lor au fost mai modeste comparativ cu cele din cazul fermelor mari. Valul acesta de entuziasm al tinerilor a fost şi în Iaşi şi, probabil, încă mai este.

Cei mai câştigaţi au fost cei care au minat pe vremea când piaţa nu era aglomerată, altfel spus, nu prea se ştia de afacere. Au fost însă două momente de inflexiune, corelate cu valoarea de piaţă a bitcoinilor şi ponderea energiei în preţul acestora, care i-a determinat pe unii să iasă din afacere. Cei care au rămas se bucură acum de o valoare care le permite randamente bune. Se pare că aceste randamente au dus la o revenire a interesului investitorilor. De data aceasta însă, principala problemă este legată de deficitul de procesoare de pe piaţa mondială”, ne-a spus Mardarasevici.

Sunt 500 de criptomonede în acest moment care pot fi minate

Întrebat dacă ar putea estima câte mini-ferme au funcţionat sau funcţionează în Iaşi, el a spus că nu ştie de vreo contorizare a acestora, dar discuţiile uzuale din breaslă îl îndreptăţesc să creadă că sunt mai bine de zece asemenea întreprinderi, iar de-a lungul timpului, de ordinul zecilor.

În opinia sa, sunt aproximativ 500 de criptomonede în acest moment care pot fi minate, dar valoarea lor este mică. În cazul acestora începe să apară problema costului legat de consumul de energie electrică. Te costă mai mult echipamentul şi energia electrică decât valoarea criptomonedelor”, explică specialistul contactat de Ziarul de Iaşi.

În ceea ce priveşte numărul exact al minerilor din Iaşi sau din România, o cifră nu va putea fi aflată niciodată. Doar dacă cei care desfăşoară această activitate sunt de acord să iasă în spaţiul public şi să declare acest lucru, fiind o activitate care se desfăşoară în mediul online.