Lichidatorul uzinei Republica, RVA Insolvency Specialists, va organiza pe 31 martie o licitaţie cu strigare pentru vânzarea activelor imobiliare ale fabricii din Bucureşti, printre care un teren de 25,8 hectare, la un preţ minim de 48,5 milioane de euro, fără TVA.

Lichidatorul a anunţat că va organiza o licitaţie cu strigare pentru vânzarea în bloc a unui teren cu o suprafaţă de 258.469 metri pătraţi şi 133 de construcţii – clădiri industriale cu o suprafaţă ocupată la sol de circa 78.000 metri pătraţi. Terenul este evaluat la 39,8 milioane de euro.

Directorul executiv al RVA Insolvency Specialists, Teodor Nicolae, a declarat că Republica, în procedură de faliment de şase ani, are datorii totale de 62 milioane de euro, din care 36 milioane de euro către Ministerul Finanţelor Publice.

Linie de producţie vândută pentru 6,2 mil. euro

La finele anului 2007, lichidatorul a vândut firmei indiene Maharashtra Seamless linia de fabricaţie a ţevilor petroliere a Republica pentru 21,5 milioane lei (6,21 milioane euro), care a fost transferată în India. Celelate utilaje au fost vândute pe piaţa locală, din comercializarea tuturor mijlocelor de producţie fiind încasate 12,5 milioane de euro.

“Din cele 12,5 milioane de euro, circa zece milioane de euro au fost cheltuite pentru plata restanţelor către salariaţi, astfel că salariaţii nu mai sunt creditori, iar restul au fost cheltuieli de lichidare, respectiv pază, utilităţi etc”, a spus Nicolae.

Privatizări nereuşite

Uzina Republica a fost vândută în 2003 unui consorţiu format din firmele Moody-Rom Trading România, Moody International Trading-SUA, OOO Temerso-Rusia şi ZAO Compania Temerso-Rusia, pentru suma de 1,9 milioane euro, însă investitorul nu şi-a îndeplinit angajamentele financiare, iar situaţia financiară a societăţii s-a degradat treptat, până la intrarea în faliment.

În toamna acelui an, muncitorii l-au sechestrat în uzină pe reprezentantul consorţiului, solicitând administraţiei să le plătească imediat salariile restante, care totalizau aproximativ două milioane de dolari. Sindicatul s-a adresat justiţiei, iar Tribunalul Bucureşti a instituit sechestru asigurător asupra unei părţi din bunurile societăţii.

Sindicaliştii au acuzat patronatul că, printr-un sistem tip suveică, a transferat activele societăţii către o firmă controlată de către consorţiu, pentru suma de 80 de milioane de euro.

În luna noiembrie 2004, Tribunalul Bucureşi a admis cererea lichidatorului de anulare a contractului de privatizare, astfel că statul a redevenit proprietarul societăţii. Uzina funcţionase doar trei luni după data semnării contractului de privatizare.

Bucureştiul plin de fabrici dezafectate

Între 1.500 şi 2.200 de hectare, adică 7-10% din suprafaţa Capitalei, este ocupată de fabrici care fie şi-au încetat activitatea şi au rămas în paragină, fie au fost achiziţionate de dezvoltatori în scopuri imobiliare.

Normele Uniunii Europene obligă scoaterea acestor mastodonţi industriali în afara oraşului, dar până în prezent doar 20-30% din proprietarii fabricilor din interiorul Capitalei şi-au anunţat intenţia de relocare. În această situaţie se regăsesc 40 de foste platforme industriale.

SURSA: Mediafax