Actiunile americane s-au scumpit dupa reuniunea G7

de intalniri sunt programate de cateva ori pe an, in locatii diferite. Pe agenda de lucru au prioritate definirea situatiei actuale a economiei mondiale, elaborarea strategiei globale de dezvoltare economica si inlaturarea posibilelor cauze ce pot duce la dezechilibre sau tensiuni economice.Aceasta intalnire a avut un caracter foarte particular: posibila modificare a declaratiei comune de la finalul sedintei. In septembrie 2003, declaratia comuna de la Dubai continea o fraza referitoare la neces

de intalniri sunt programate de cateva ori pe an, in locatii diferite. Pe agenda de lucru au prioritate definirea situatiei actuale a economiei mondiale, elaborarea strategiei globale de dezvoltare economica si inlaturarea posibilelor cauze ce pot duce la dezechilibre sau tensiuni economice.Aceasta intalnire a avut un caracter foarte particular: posibila modificare a declaratiei comune de la finalul sedintei. In septembrie 2003, declaratia comuna de la Dubai continea o fraza referitoare la necesitatea existentei unei „flexibilitati a ratelor de schimb”, cu referire implicita (sau mai bine spus, subinteleasa) la adresa Chinei. Ca si alte tari din zona Asiei, China nu are moneda nationala libera; este mentinuta artificial la un nivel care ii permite exporturi foarte ieftine in toata lumea, in detrimentul companiilor de peste ocean si din Europa. La momentul respectiv, pietele au inteles ca de fapt se da „unda verde” devalorizarii dolarului, indiferent de moneda, cu scopul evident de a ajuta economia americana (este stiut faptul ca o moneda nationala slaba ajuta, in anumite conditii, la relansarea exporturilor). Dolarul fiind deja supus presiunii din cauza cresterii deficitului bugetar al Statelor Unite, investitorii au decis sa vanda short dolarul nu doar fata de monedele asiatice, dar si fata de celelalte monede. Astfel s-a ajuns la trendul general de depreciere a dolarului, care a marcat pietele forex la sfarsitul anului 2003 si inceputul anului 2004. Constatand astfel interpretarea gresita a comunicatului precendent, cu efecte negative asupra economiilor europene si asiatice, ministrii de finante (cu exceptia celor din SUA si Canada) au luat o pozitie comuna si au incercat sa impuna in declaratia finala a ultimei intalniri a grupului G7 o fraza care sa specifice tinta declaratiei. In urma discutiilor aprinse si a declaratiilor repetate ale oficialilor europeni si japonezi s-a ajuns la un acord, materializat in textul final al intalnirii recente: „excesele de volatilitate ale ratelor de schimb sunt nedorite”, precum si „o flexibilitate sporita a ratelor de schimb este de dorit in tarile sau zonele economice in care aceasta flexibilitate lipseste”.In prima faza, investitorii au considerat ca americanii au pierdut partida: in urma presiunilor intampinate au cedat si astfel cursul dolarului fata de euro a crescut rapid. Dar la o analiza mai aprofundata, investitorii experimentati si bine informati (cu ajutorul anumitor case de brokeraj care vin in sprijinul clientilor) au constatat ca, de fapt, mai nimic nu s-a schimbat. John Snow, secretarul trezoreriei Statelor Unite, in urma discutiilor particulare cu ministrul japonez de finante Sadakazu Tanigaki, a acceptat pozitia acestuia de a interveni in piata forex atunci cand va considera necesar si ca problemele interne ale economiei americane (cu implicatii directe asupra dolarului) din punctul de vedere al deficitului bugetar raman aceleasi. De fapt, americanii au cedat numai aparent: au acceptat o schimbare in formularea comunicatului final, dar au mizat pe principiul definitoriu al pietelor de capital: „mecanismele pietelor lichide, functionale si cu traditie indelungata regleaza intotdeauna preturile in concordanta cu realitatea si cu asteptarile investitorilor”. Asa au mizat, asa s-a intamplat: inaintea intalnirii G7, euro se situa la nivelul de 1,2550 fata de dolar, la cateva ore dupa terminarea sedintei G7 cursul s-a modificat, atingand valoarea minima de 1,2565 la 8 februarie (predeschiderea sesiunii din Asia), ajungand la finalul sesiunii de tranzactionare din 11 februarie la 1,2828 dolari pentru un euro.