După ce a treia economie europeană a căzut pradă crizei datoriilor, liderii europeni sunt puşi în faţa unei noi decizii: cât de departe sunt dispuşi să meargă pentru a apăra moneda unică. „Piaţa pune la încercare rezistenţa susţinătorilor euro-zonei. Italia este adevăratul teatru de război al crizei”, spune Eric Chaney, economist şef al AXA. Cu o datorie de 1.900 de miliarde de euro, mai mare decât a Greciei, Spaniei, Irlandei şi Portugaliei luate la un loc, Italia are o importanţă sistemică, fiind a treia mare piaţă de obligaţiuni din lume. „Deşi Italia este considerată prea mare pentru a se prăbuşi, s-ar putea să fie şi prea mare pentru a putea fi salvată, dacă nu se schimbă complet atitudinea faţă de rezolvarea crizei”, spune John Higgins, economist la Capital Economics din Londra, adăugând că „Lucrurile ar putea deveni foarte urâte”.

Deşi Silvio Berlusconi şi-a oferit demisia după ce parlamentul va vota pachetul de măsuri de austeritate cerut de UE, până la votul efectiv ar putea trece săptămâni. O posibilitate pentru domolirea crizei ar fi aceea ca Italia să apeleze la Fondul European pentru Stabilitate Financiară, care poate asigura până la 10% din valoarea PIB-ului ţării europene care cere ajutor. În cazul Italiei ar fi vorba de 160 mld. euro. Potrivit lui Higgins de la Capital Economics, Italia ar avea nevoie de 700 mld. euro pentru ca să nu mai fie nevoită să se împrumute din piaţă prin intermediul obligaţiunilor pentru o perioadă de trei ani. O altă alternativă ar fi ca Fondul de Stabilitate să cumpere direct bonduri italiene. O problemă ar fi că în acest moment, în fond mai sunt doar 270 mld. euro, după ce Grecia, Portugalia şi Irlanda au cerut cotele lor, informează Bloomberg.

„Nu văd cum Europa ar putea avea resursele pentru a putea salva o ţară de dimensiunea Italiei”, a declarat premierul finlandey Jyrki Katainen. Cel puţin fără implicarea masivă şi necondiţionată a Băncii Centrale Europene, completează analiştii. „Coşmelia e în flăcări. BCE trebuie să printeze bani şi să cumpere obligaţiuni italiene, este singura soluţie pentru a stinge focul”, crede Dante Roscini, de la Harvard Business School. Dacă BCE va da drumul până la urmă la tiparniţe, acest lucru ar putea face parte dintr-un plan mai mare, care ar include şi scoaterea Greciei din zona euro, spune Eoin Fahy, economist şef la Kleinwort Benson Investors, opinie susţinută şi de declaraţiile recente ale lui Sarkozy şi ale cancelarului Germaniei care au spus că dacă o ţară nu-şi respectă angajamentele trebuie scoasă din regiune. „Până la urmă tot vor trebui să apese butonul print. Întrebarea este, vor arunca mai întâi Grecia în gura lupilor?”, conchide Fahy.

Escaladarea crizei nu a rămas fără reacţii politice în Europa. Jose Manuel Barroso, şeful Comisiei Europene a avertizat asupra pericolului destrămării euro-zonei. „Nu poate fi pace şi prosperitate în Nordul şi Vestul Europei, dacă nu este pace şi prosperitate în Sud şi Est”, a spus Barroso. Potrivit unor surse citate de Reuters, Angela Merkel a cerut modificarea tratatelor europene astfel încât să se creeze o Uniune cu două viteze, euro-zona, care va accelera integrarea, şi un grup în expectativă în afara monedei mai puţin conectat la schimbările structurale. „Este vremea pentru apariţia unei noi Europe. Dacă există o comunitate care spune că, orice s-ar întâmpla în restul lumii, asta nu va schimba sub nicio formă propriile reguli, atunci această comunitate nu poate pur şi simplu să supravieţuiască”, a spus Merkel. Iar asta înseamnă, negru pe alb, că există o posibilitate foarte clară ca unele ţări să fie scoase din zona euro, candidata principală fiind Grecia.