Sursa cresterii marii majoritati a companiilor de soft o reprezinta propriul cash flow. Practic, managerii romani isi asigura dezvoltarea afacerii prin reinvestirea propriului profit, exemplele de companii care au reusit sa atraga investitii straine semnificative fiind destul de putine. Principala cauza? In orice caz, nu este vorba despre indaratnicia proprietarilor. Acestia pot fi acuzati nu de faptul ca au ramas prizonierii filosofiei „noi nu ne vindem tara”, ci, mai degraba, de nestiinta de a prezenta unui potential investitor oportunitatea afacerii.
Reprezentantii fondurilor de investitii prezente in Romania spun ca nu sunt atrase de companiile de software pentru ca nici rata de crestere, nici capacitatea lor de a genera cash flow nu sunt suficient de mari. Spre deosebire de software, industria cablului, Internetul si companiile de telefonie mobila fac deliciul investitorilor.
„Dezvoltarea companiei pe baza profiturilor proprii asigura o crestere sanatoasa, chiar daca este mai lenta. O companie care reuseste sa atraga capital din surse externe va avea insa o crestere mai rapida”, explica Florin Talpes, presedintele Softwin, companie cu capital 100% romanesc.
Valoarea investitiilor facute in industria software de fonduri sau de parteneri strategici din strainatate este nesemnificativa. Strainii si-au facut simtita prezenta in softul romanesc mai putin prin investitii directe, cat mai ales prin facilitarea accesului catre clientii straini.
Un exemplu interesant este compania Siveco a carei crestere a stat de la inceputul istoriei sale sub semnul parteneriatelor cu strainii. Infiintata in 1992 ca sucursala a Siveco Group, producator francez de aplicatii pentru gestiunea echipamentelor, compania a reusit, incetul cu incetul, sa se transforme dintr-un distribuitor intr-un producator de aplicatii ERP. Din 2000, actionarul majoritar al grupului este fondul olandez de investitii Danel Business Venture, care in prezent detine 95% din actiunile Siveco.
Fondul nu a varsat bani in companie, insa a asigurat partenerului accesul catre pietele externe, din anul 2000 ponderea exporturilor din cifra de afaceri a Siveco crescand semnificativ. Acum, aproximativ 50% din vanzari, estimate pentru acest an la 8,1 milioane USD, sunt obtinute din activitatile de export.
Accesul pe pietele straine este benefic, insa dependenta de un singur client strain poate avea efect de bumerang, in cazul disparitiei acestuia de pe piata. In plus, o companie care cultiva un asemenea model de business nu poate valora prea mult, indiferent de cifra de afaceri.
O companie care a reusit sa atraga efectiv investitii este Total Soft, in care fondul SEAF a pompat aproximativ 600.000 USD. Alte companii cu parteneri straini sunt Akela, IPACRI, sau Deurconsult, Smartree.
Companiile care au crescut cu capital suta la suta romanesc, in afara de mandria ca au reusit sa se descurce singure, au performante financiare modeste in comparatie cu concurentii din strainatate.
„In primii trei ani de activitate, nu se resimte cu prea mare acuitate necesitatea atragerii unui investitor. Insa, intre al patrulea si al saselea an, pentru a continua cresterea, este absolut necesar un partener”, spune Vasile Baltac, presedintele grupului SoftNet, care reuneste trei companii. Doua dintre acestea, cea care dezvolta aplicatii Internet si cea care produce software, au fost dezvoltate cu capital romanesc. O a treia companie reprezinta un joint-venture cu partenerul francez Ferma.
Cinci intrebari
Conor Pickering este director pentru Romania si Bulgaria al agentiei de relatii publice Mmd. Este nascut in Marea Britanie si conduce compania din Romania de la sfarsitul lui aprilie 2002.
1. Cum folositi tehnologia in viata de zi cu zi?
Cred ca suntem atat de obisnuiti cu tehnologia, incat nu prea mai suntem constienti de faptul ca utilizam o „aplicatie a stiintei”. De la sistemul de incalzire din apartamentul meu sau aparatura de tip „home entertainment” pana la mesajele SMS, muzica in format MP3 sau fotografiile scanate, pe care le primesc prin intermediul Internetului de la nepotii mei, de la Internet banking pana la rezervarea biletelor de avion, interactionez cu tehnologia de cand ma trezesc dimineata pana seara.
2. Pe langa calculatorul de birou, aveti si unul portabil? In ce consta utilitatea acestuia ?
Intrucat calatoresc foarte mult si imi impart timpul administrand doua birouri situate in locatii diferite, laptopul a devenit pentru mine un fel de birou mobil. Atat informatiile de afaceri, cat si cele personale sunt stocate pe laptop: de la agenda personala pana la ultimul extras de cont din banca, totul calatoreste o data cu mine. Trebuie sa recunosc de asemenea ca, fiind echipat cu DVD, pe laptop sunt stocate si cateva filme pentru orele tarzii petrecute in aeroport.
3. Este important ca laptopul pentru prezentari sa fie foarte performant? Este si o chestiune de imagine?
In momentul in care sustin o prezentare, indiferent ca e pentru un client nou, ca e una de training sau evaluare, in mod cert, vreau sa ma pot baza pe un echipament bun care sa ilustreze si sa anime ceea ce spun. In orice caz, acesta e doar un instrument, un ajutor, nu continutul in sine. In mod cert insa, nu am castigat un cont nou, sau nu am impresionat un client datorita tehnologiei pe care o detin.
4. Ce site-uri web vizitati in mod frecvent?
Din motive personale si pentru ca ma intereseaza noutatile, sunt abonat la diverse site-uri cum ar fi Economist.com si FT.com. Accesez, de asemenea, site-urile unor ziare englezesti, cum ar fi The London Times si The Telegraph, pentru a sti ce se mai intampla in tara mea natala, precum si site-uri locale cum ar fi www.investromania.com sau www.businessromania pentru a fi la curent cu ceea ce se intampla in mediul romanesc.
5. Folositi un calculator personal si acasa?
Laptopul e si un fel de home PC pentru ca il iau tot timpul cu mine, chiar si acasa. De obicei, seara, descarc email-urile personale sau iau legatura cu familia si prietenii din Marea Britanie, Irlanda si Africa de Sud.
Industria de software si servicii In 2001
Parametru Valoare Crestere
(%)
Cifra de 350
afaceri mil. USD 50
Valoare 131
adaugata mil. USD 66
Numar de
societati 4.864 20
Numar mediu 16.530 26
de angajati
Productie 234 43
