Primele poze
Mariner 4 este prima navă care a reușit să transmită informații despre Marte spre Pământ, din orbita planetei roșii. Mai exact, după un voiaj de 228 de zile, aceasta a transmis 22 de imagini cu suprafața planetei, documentând astfel 1% din suprafața planetei, un peisaj pustiu, vast, acoperit de nisip ruginiu.
Primele aterizări
Prima aterizare pe Marte a fost realizată de sovietici în 1971, însă sonda s-a prăbușit. Prima aterizare reușită a fost realizată tot de sovietici, în același an. Mars 3 a transmis timp de 20 de secunde, după care s-a oprit definitiv.
Mariner 9 și descoperirea adevăratului peisaj marțian
Ideea că Marte este o planetă pustie, cu un relief asemănător Lunii avea să fie spulberată de nava Mariner 9 în același an. Proba americană a orbitat planeta Marte pentru un an și a făcut 7.329 de poze.
Acestea au dezvăluit că relieful marțian este marcat de văi adânci și un grup vulcanic masiv. Deși Mariner 9 nu și-a atins scopul de a documenta întreaga planetă, din cauza lipsei probei ei gemene, aceasta a reușit să cartografieze 85% din suprafața planetei, conform NASA.
Primele semne de viață
Următoarea misiune reușită este reprezentată de probele Viking 1 și Viking 2. Acestea erau echipate cu 2 probe fiecare, una menită să înregistreze date din orbită și una de la sol. Această misiune este prima explorare extinsă a planetei. Potrivit NASA, cele două probe au realizat, în decursul unui an, 52.663 poze, acoperind aproximativ 97% din suprafața planetei.
Deși analizele solului nu au putut confirma existența vieții pe Marte, acestea au descoperit că solul marțian are o compoziție aproape identică cu o parte din meteoriți găsiți pe Pământ. Un meteorit de acest fel, căzut în Egipt în 1911 prezintă tuneluri microscopice, de origine organică, conform unui articol publicat pe Space.com.
Apa pe Marte
Următoarea descoperire importantă a fost realizată de proba Global Surveyor, în 1997. Aceasta a descoperit că apa încă curge pe Marte, potrivit rapoartelor NASA. Acest fapt este susținut de descoperirile roverului Sojourner, care a analizat solul și atmosfera planetei. Rezultatele sugerează că planeta roșie a fost umedă și caldă în trecutul său.
Un peisaj în continuă schimbare
Mars Reconnaissance Rover a demonstrat fără lipsă de îndoială, că Marte nu este o planetă pustie, ci una cu un peisaj în continuă schimbare, de la dune împinse de vânt la fâșii sezoniere de gheață. Aceste observații au dus la reevaluarea teoriei conform căreia planeta a trecut prin două mari faze: una umedă și una uscată. Oamenii de știință teoretizează o nouă epocă între cele două: una glaciară.
Lunga căutare pentru viața pe Marte
În decursul a cei treisprezece ani petrecuți pe Marte, roverul Curiosity a scanat și analizat solul și rocile marțiene, în căutarea oricărui semn de viață. Deși acesta nu a reușit să găsească dovezi de nerefuzat, acesta a găsit alcani cu lanț lung, rămășițe ale acizilor grași. Deși acestea ar putea fi rezultatul vieții organice, oamenii de știință atenționează că acestea pot fi rezultate și din reacții chimice.
Când vor ajunge oameni pe marte?
Experții NASA dezvoltă tehnologiile necesare pentru o expediție pe Marte cu un echipaj uman. Aceștia consideră că vor putea pune un om pe Marte începând cu următorul deceniu. Printre provocările pe care aceștia trebuie să le depășească se numără: sănătatea astronauților, asigurarea unei aterizări și decolări pe și de pe Marte și crearea condițiilor necesare supraviețuirii pe suprafața planetei.
