De asemenea, conform indicelui Allen & Overy M&A, interesul oamenilor de afaceri din ţările dezvoltate în achiziţionarea companiilor din economiile emergente a scăzut. Cu toate acestea, există semne ale creşterii concentrării pe pieţele emergente din Europa de Est în ultimele luni.
‘Fundamentele economiilor contează. Contează dacă contul tău curent este ridicat, contează dacă datoria ta este considerabilă şi contează dacă situaţia ta fiscală este stabilă sau nu. Toate aceste probleme vor fi sub microscop’, a declarat pentru CNBC Reza Moghadam, directorul Fondului Monetar Internaţional pentru Europa.
Potrivit sursei citate, ţările care au fundamente solide şi care au deficitul de cont curent şi deficitul comercial scăzute vor continua să fie atractive pentru investitori.
Temerile privind efectele deciziilor adoptate de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE) asupra statelor din Europa de Est au stimulat, în septembrie, vânzarea obligaţiunilor acestor ţări, alături de cele ale altor economii emergente. De atunci, dezbaterea s-a mutat pe diferenţele şi perspectivele dintre statele din Europa de Est.
‘Diferenţierea este şmecheria’, susţine Nicholas Spiro de la Spiro Sovereign Strategy.
Vicepreşedinte Franklin Templeton, Greg Konieczny, a arătat că România iese în evidenţă ca o vedetă în regiune. În trimestrul trei din 2013, creşterea PIB-ul României a fost cea mai solidă din UE, cu un avans de 4,1% comparativ cu perioada similară din 2012, şi faţă de o medie de 0,2% în UE.
În plus, oferta publică iniţială pentru compania românească de gaze Romgaz, la Londra şi la Bucureşti, ‘schimbă jocul’ pentru România, afirmă Konieczny.
Potrivit analiştilor BNP Paribas, principalele ţinte pentru investiţii în regiune sunt Polonia şi Cehia. Aceştia argumentează că zlotul polonez va fi principalul beneficiar al însănătoşirii economiei zonei euro iar randamentele obligaţiunilor ar putea începe să reacţioneze anul viitor deoarece piaţa estimează o aşteptată majorare a ratei dobânzii în 2015.
Situaţia Poloniei ar putea fi ameninţată, însă, de planurile Guvernului de a naţionaliza o parte din fondurile de pensii, a avertizat Greg Konieczny, vicepreşedinte Franklin Templeton. ‘Dacă Guvernul va adopta o astfel de decizie, Polonia ar putea da înapoi cu câţiva ani în ceea ce priveşte atractivitatea pieţelor de capital şi economia’, a arătat Konieczny.
Nu toată lumea crede că imaginea este la fel de favorabilă în aceste state. Cehia, care este puternic dependentă de exporturile zonei euro, a suferit un surprinzător declin al avansului economiei în trimestrul trei.
Ungaria a ieşit din recesiune şi şi-a redus deficitul, ceea ce a dus la o îmbunătăţire remarcabilă a performanţei obligaţiunilor sale, dar se confruntă în continuare cu incertitudini legate de deciziile Guvernului privind datoria externă în valută.
‘Politicile Guvernului sunt complet imprevizibile. Există un apetit într-adevăr limitat pentru investiţii. Nu a existat de ani de zile nicio ofertă publică iniţială şi nimic nu se întrevede. Sunt şanse foarte limitate de investiţii’, a explicat vicepreşedintele Franklin Templeton.
Nevoia unei diferenţieri în regiune va continua probabil. ‘Dacă revii la pieţele emergente, alegi economiile care sunt solide şi reformate şi nu se confruntă cu o dependenţă semnificativă de intrările de capital extern, dacă se vor înăspri condiţiile de creditare’, susţine analistul David Roche, de la Independent Strategy.
Sursa: Agerpres
