După ce au făcut obiectul unor serii de anchete la nivel internaţional, finalizate cu amenzi considerabile, comisioanele percepute la tranzacţiile cu carduri bancare emise în sistemele Visa şi MasterCard au intrat în vizorul Consiliului Concurenţei. Astfel, instituţia a descoperit că, în România, comisioanele aplicate la tranzacţiile cu carduri emise sub siglele Visa şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa, de 1% şi de respectiv 1,2%, în timp ce în ţări precum Marea Britanie, Ungaria, Franţa, Italia, Olanda comisioanele sunt de maximum 0,8%.
Din 2012, comisionul interbancar aplicabil tranzacţiilor efectuate în România cu carduri MasterCard este stabilit de MasterCard şi aplicat de băncile membre, acesta urcând de la 1% la 1,2%. În ceea ce priveşte cardurile Visa, comisionul interbancar din România este de 1%, fiind stabilit de băncile membre.

Ancheta arată că nivelul mediul al comisioanelor plătite de comercianţi către băncile acceptante este de 1,78% şi 2,4% din valoarea tranzacţiei, ceea ce înseamnă că comisionul interbancar perceput de băncile din sistemul Visa şi MasterCard are o influenţă semnificativă în comisionul total şi se transmite implicit în preţurile finale ale produselor şi serviciilor. Totodată, analizând profitabilitatea medie înregistrată din emiterea de carduri în perioada 2009-2011, Consiliul Concurenţei a observat că aceasta se înscrie între 62% şi 101%.

Arbitrul concurenţei se va concentra în acest an şi asupra licitaţiilor publice, unde va investiga posibilele înţelegeri de tip cartel dintre firmele participante la licitaţii. Totodată, comisarii instituţiei au în plan derularea unei investigaţii în ceea ce priveşte serviciile medicale, după ce în anii trecuţi au anchetat înţelegerile din piaţa pharma şi au aplicat amenzi importante.
Consiliul Concurenţei a anunţat că, până la jumătatea anului, va finaliza o investigaţie care vizează retail-ul alimentar, mai exact posibilele înţelegeri între comercianţi şi furnizori pentru stabilirea preţurilor de revânzare din domeniul retail-ului alimentar, o anchetă din domeniul bancar, precum şi cea privind gestionarea deşeurilor electronice.

Tot în primul semestru din 2013, instituţia îşi propune să finalizeze investigaţiile sectoriale privind energia electrică, iar în partea a doua a anului are în vedere investigaţii asupra traderilor de energie şi cele privind licitaţiile pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor. „Vom finaliza cazuri pe reciclarea deşeurilor electronice, pe comerţul alimentar, pe piaţa de energie, de asemenea cazuri mai mici, dar de impact, cum sunt cele de pe piaţa veniturilor din publicitate sau a jocurilor de noroc“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Ce n-a reuşit Concurenţa

Printre „eşecurile“ Consiliului Concurenţei se numără o serie de recomandări transmise de instituţie către diferite autorităţi (Parlament, primării etc.) care au rămas fără ecou, deşi legislaţia din domeniile în care s-au făcut aceste recomandări este anticoncurenţială.

Cu toate că fusese amânată câţiva ani, în 2013 trebuia să expire limitarea privind numărul de farmacii la mia de locuitori. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei anunţă că acest criteriu demografic privind farmaciile se prelungeşte cu încă doi ani, astfel că intrarea altor jucători fără limită mai are de aşteptat. Criteriul ce trebuie respectat în Bucureşti este de o farmacie la 3.000 de locuitori, în municipii şi reşedinţe de judeţ – una la 3.500 de locuitori, şi în rest – o farmacie la 4.000.

Nici eliminarea limitării licenţelor de taxi nu a reuşit să fie ridicată la recomandarea Concurenţei, astfel că în Bucureşti vom avea în continuare 4 taxiuri la 1.000 de locuitori.

Un alt domeniu pe care Concurenţa l-a cercetat şi a transmis recomandări este cel al onorariilor percepute de notari. Instituţia a recomandat Camerei Notarilor să fie eliminate onorariile minime pentru serviciile notariale, dar nu a obţinut acest lucru decât pentru o serie de servicii minore, nicidecum pentru serviciile importante, cum ar fi contractele de vânzare-cumpărare.

32,7 milioane lei reprezintă contribuţia la buget a Consiliului Concurenţei, din care 30,2 milioane lei amenzi şi 2,5 milioane lei taxe de autorizare a concentrărilor economice

Bilanţ pentru 2012

Anul trecut, Consiliul Concurenţei a declanşat 22 investigaţii, din care 18 privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, o investigaţie privind analiza unei concentrări economice notificate şi 3 anchete sectoriale. Valoarea amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în 2012 a fost de 30,2 milioane lei (6,78 milioane euro), în scădere semnificativă faţă de 2011 (294 milioane lei), când s-au dat amenzi în industria petrolieră la cifra de afaceri. Valoarea taxelor de autorizare a concentrărilor economice a fost de 2,5 milioane lei. La finalul anului 2012, erau în desfăşurare 69 de investigaţii.