Primele patru bănci din Grecia, National Bank of Greece, Alpha, Eurobank şi Piraeus, au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului. Însă, pentru a nu trece sub controlul statului, cele patru bănci trebuie să obţină de la investitorii privaţi cel puţin 10% din recapitalizarea totală.

Din cei 733 milioane de euro de care are nevoie, 570 vor veni de la investitorii strategici Millennium bcp şi Societe Generale iar 163 milioane de euro vor fi acoperiţi de firmele internaţionale, susţin sursele.

Un alt mare grup bancar elen, Eurobank, a anunţat, recent, că a renunţat la planul de majorare a capitalului din surse private, optând în schimb să se recapitalizeze cu sprijinul HFSF, ceea ce echivalează cu naţionalizarea sa. Conducerea Eurobank a subliniat, totodată, că nu a putut pune în practică planul de a atrage fonduri private pentru recapitalizare din cauza refuzului reprezentanţilor UE, BCE şi FMI de a accepta fuziunea cu National Bank of Greece.

Sursele susţin că din cei 2,36 miliarde de euro de care au nevoie National Bank of Greece, Alpha şi Piraeus să-i obţină de la investitorii privaţi, cele trei bănci au obţinut deja 1,2 miliarde de euro. Alpha Bank a anunţat săptămâna trecută că 10% din necesarul de recapitalizare al băncii care trebuia obţinut din surse private va fi acoperit de JP Morgan, Citigroup, HSBC şi Credit Agricole. Instituţia bancară va emite 10.388.636.364 acţiuni obişnuite noi, din care 10% vor fi achiziţionate de investitori privaţi, iar restul de către Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF). În acest fel, acţionarii Alpha îşi vor putea apoi exercita drepturile pentru a cumpăra acţiuni de la HFSF în următorii patru-cinci ani.

Conform schemei de recapitalizare stabilite cu reprezentanţii Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, cea mai mare parte a capitalului va fi furnizată de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei, în schimbul emiterii de noi acţiuni şi a unor obligaţiuni convertibile contingente (CoCos).

Luna trecută, acţionarii Piraeus Bank au aprobat planul de recapitalizare propus de conducerea băncii în încercarea de a evita naţionalizarea. Piraeus Bank are nevoie de 7,335 miliarde de euro pentru recapitalizare, din care 10% capital privat iar preşedintele Piraeus Bank, Michalis Sallas, s-a declarat încrezător că această cifră va fi atinsă prin emiterea de noi acţiuni ordinare fără a fi nevoie să se recurgă la emisiunea de obligaţiuni convertibile.

‘Având în vedere că Piraeus Bak a convenit deja participarea BCP şi Societe Generale la majorarea de capital, şi-a asigurat astfel participarea minimă a sectorului privat care garantează caracterul privat al băncii’, a declarat Michalis Sallas.

În aprilie, Piraeus Bak a anunţat că a ajuns la un acord pentru preluarea diviziei din Grecia a băncii portugheze Millenium BCP, iar în schimb banca portugheză va investi 400 milioane de euro în majorarea de capital de la Piraeus Bak. O tranzacţie similară a fost încheiată de Piraeus Bak în luna decembrie a anului trecut când a preluat Geniki Bank, divizia din Grecia a Societe Generale, iar banca franceză s-a angajat să investească 170 milioane de euro în majorarea de capital de la Piraeus Bank.

Piraeus Bank a devenit al doilea mare grup bancar din Grecia după ce a preluat activele viabile ale ATEbank, Geniki Bank (divizia din Grecia a Societe Generale) precum şi diviziile din Grecia ale băncilor cipriote Bank of Cyprus, Cyprus Popular şi Hellenic Bank.

Piraeus Bank România este parte a grupului financiar Piraeus Bank Group. În cei peste 12 ani de activitate pe piaţa din România, Piraeus Bank şi-a construit o reţea de unităţi şi deserveşte peste 300.000 de clienţi.
Sursa: Agerpres