Dacă aţi urmărit serialul „Ally McBeal“, trebuie să vă amintiți de localul de la par­terul sediului firmei de avocatură unde lucrează protagonista și în care echipa își petrecea aproape toate serile din timpul săptămânii. Dacă nu aveți idee despre ce serial e vorba, imaginați-vă un bar plin ochi, în care oameni la costum și cu venituri anuale de sute de mii de dolari ascultă muzică live, dansează, beau până în pragul beției (și câteodată îl depășesc) și, în paralel, vorbesc despre birou, contracte, tarife și vestimentația șefilor. Cei îndrăgostiți de atmosfera barului în care se petrecea o bună parte a serialului o pot regăsi și în unele baruri din România, sub conceptul de after work party.

Cele mai cunoscute astfel de petreceri sunt organizate de Cafenea­ua Bancară, site de so­cializare dedicat „angajaților din bănci, IFN-uri, companii de leasing și asigurări“. Gabi, directorul sucursa­lei unei bănci din Capitală, a participat la două ediții ale petrecerilor after work sus-menționate.

„Atmosfera e interesantă, nu seamănă cu mediul de la birou, dar în același timp nimeni nu se simte chiar în largul lui: în final, majoritatea oamenilor sunt îmbrăcați la costum, venind direct de la serviciu, și numai asta e de ajuns să te inhibe un pic din start“. Spune că are de gând să bifeze mai toate petrecerile de gen, în mare, din două motive: „în primul rând pentru că te duci la sigur: toți oamenii de acolo au cel puțin ceva în comun, meseria. Apoi, față de ieșirile obișnuite în oraș, aici nu am văzut pe nimeni să fie cărat pe brațe din cauza alcoolului“. Râde. În privința ultimului punct, nu toate petrecerile „corporatiste“ se sfârșesc la fel: „Îmi amintesc când am fost la un bal al brokerilor unde la final se culegeau oamenii de sub mese, asta după ce asistasem și la o bătaie. Bine, atunci le mai ardea de beții, era înainte de criză“.

Alcool puțin, networking mult

Așadar, mai sus, punctul de vedere al unui „petrecăreț“. Cum arată însă evenimentele din per­spectiva organizatorilor? În continuare, opinia Roxanei Garaiman, director de marketing al portalului efin.ro, sub umbrela căruia activează și Cafeneaua Bancară.  Muzica: „nu are un anumit specific, ci variază în funcţie de tematica petrecerii. De exemplu, ediția de joia trecută a fost dedicată muzicii anilor ’80, am avut un moment de karaoke și am avut și un invitat special, Brad Vee John­son, fost membru al trupei Boney M“.

Vestimentația: „pentru că vin de la serviciu și lucrează și în domeniul financiar, o parte din invitați poartă îmbrăcăminte office“. Vârsta participanților: „în ceea ce privește media de vârstă sau pozițiile ierarhice, nu există un portret-robot. La petreceri vin în general colegi de departament sau de sucursală, așa cum sunt ele structurate, deci și împreună cu șefii lor“. Băuturi preferate: „nu toți invitații consumă alcool, deoarece o parte dintre ei vin cu mașina. Apoi, până acum, nimeni nu s-a manifestat într-un mod care să-i deranjeze pe cei din jur, oamenii nu beau excesiv și au un comportament decent“.

Și, în final, durata petrecerii: „începe, în general, în jurul orei 19:30, tocmai pentru a le oferi invitaților posibilitatea de a veni direct de la serviciu și durează patru-cinci ore, pentru că a doua zi oamenii merg la serviciu“. Apropo de acest din urmă aspect, de ce s-a optat pentru o zi a săptămânii? „Și la nivel internaţional, ziua de joi este dedicată ieșirilor cu colegii de serviciu, deoarece seara de vineri este de regulă rezervată prietenilor, iar weekendul, familiei. În plus, majoritatea oamenilor vin la petreceri direct de la serviciu, împreună cu colegii – așadar, evenimentul trebuie organizat cândva în timpul săptămânii“.

Între o petrecere așa-zis obișnuită și una corporate sunt „extrem de multe diferențe“, e de părere Ramona Popescu, marketing manager al lanțului de res­taurante City Grill. Și știe despre ce vorbește, ținând cont că unul dintre localurile din rețea, Trattoria Buongiorno, organizează în fiecare zi de vineri câte un „after work party“. În primul rând, „o petrecere într-un club vizează alt gen de client: gălăgios, pus pe distracție, căruia îi place ca muzica să fie dată la maximum și să petreacă astfel până dimineață. Or, la un after work media de vârstă este în jurul a 30 de ani, oameni care vor să se relaxeze și să socializeze cu cei din mediul în care lucrează, dar într-un alt cadru decât cel de birou“. Ceea ce nu înseamnă că la intrare ți se va cere legitimația de CEO sau COO. „Nici n-am avea cum, dar având în vedere că suntem în centrul Bucureștiului, într-o zonă cu concentrație mare de clădiri de birouri, clienții de after work sunt în marea majoritate oameni cu studii superioare, venituri peste medie și cu anumite funcții în companiile în ­care-și desfășoară activitatea. Departe deci de tipul clientului care creează probleme în cluburile bucureștene în vogă“.

Ieșire în club pe domenii de lucru

Petreceri corporate există în România de ani buni, mai exact, de la începutul anilor 2000, cam de când au apărut și firmele organizatoare de teambuildinguri. Până recent, însă, ele se traduceau cu precădere prin petrecerile de final de an sau de sărbătorire a unui eveniment marcant al companiei. Față de acestea, conceptul de „after work party“ se diferențiază, pe de o parte, prin caracterul mai eterogen al participanților (la aceste evenimente fiind așteptați oameni din mai multe companii, pe care-i leagă fie domeniul de activitate, fie doar viața de birou) și regularitatea: acum, dacă vrei să socializezi cu colegii din firmă nu mai trebuie să aștepți Crăciunul, petrecerile având loc, în general, săptămânal.
„Este un concept nou la noi, însă vine în întâmpinarea unei nevoi reale. De câte ori nu mi s-a întâmplat și mie să planuiesc împreună cu colegii o ieșire în oraș, care nu s-a concretizat niciodată!“, exclamă Roxana Garaiman.

De ce nu se concretizează, în general, aceste întâlniri în afara orelor de birou? „Suntem oameni cu gusturi și priorități foarte diferite, așadar, e nevoie de o motivație puternică pentru a reuși să schimbăm locul de întâlnire și temele de discuție, după o zi petrecută tot împreună, dar într-un mediu stresant și constrângător“. Prin urmare, spune ea, „petrecerile after work rezolvă toate aceste probleme: ne dau și locul de întâlnire, și data, și motivele pentru o ieșire cu colegii“.

Și în străinătate, conceptul de after work party este larg răspândit. Practic,  spune reprezentanta Cafenelei Bancare, „există comunități de profesioniști din aproape orice domeniu, care se adună periodic pentru a socializa și pentru a se distra împreună. S-a demonstrat că aceste întâlniri, pe lângă faptul că îmbunătățesc atmosfera de la serviciu și cresc loialitatea angajaților, aduc beneficii și în carieră. În plus, nu trebuie să facem decât un simplu calcul ca să ne dăm seama că oamenii cu care ne petrecem cea mai mare parte din viață sunt colegii de serviciu, nu partenerul de viață sau prietenii. Și, cu toate acestea, ne cunoaștem atât de puțin.“

Se fac bani din party-uri?

Foarte pe scurt, nu. Detaliind, majoritatea organizatorilor, de altfel puțini la număr, au abordat această nișă în încercarea de a-și crea o rețea de clienți din lumea bună, motiv pentru care, în general, accesul la întâlniri este gratuit, ba chiar se oferă adesea și un rând de băuturi din partea casei. „Nu obținem beneficii materiale de pe urma acestor petreceri. Este mai degrabă o ocazie de a consolida relațiile cu partenerii de afaceri, într-un context mai relaxat, în care putem aborda și alte teme de discuție decât în mod obișnuit“, spune reprezentanta Cafenelei Bancare.

Și Ramona Popescu e de aceeași părere: „clienții de after work provin, în mare majoritate, din rândul clienților de zi cu zi ai restaurantului. Putem spune, așadar, că prin organizarea petrecerilor le-am oferit un motiv în plus să-și petreacă la noi timpul liber, nu doar pauza de prânz.“_

"Conceptul de after work party vine în întâmpinarea unei nevoi reale. În final, oamenii cu care ne petrecem cea mai mare parte din viață sunt colegii de serviciu"

Roxana Garaiman,
PR & marketing manager, Efin

200 de oameni au participat la cea mai de succes ediție a petrecerilor after work organizate de Cafeneaua Bancară

After party doar cu numele

  • Lunar, în România se organizează cel puțin zece „after work parties“. De cele mai multe ori, această titulatură nu reprezintă decât o metodă generală de promovare, organizatorii nerespectând conceptul venit din afară, de întâlnire în cadru restrâns a unor oameni din același sector de activitate;
  • În SUA și Germania, țări unde petrecerile de după muncă există deja de zeci de ani (fără exagerare), evenimentele de gen au ajuns extrem de nișate. Un exemplu relevant este cel al cafenelei 925 din New York, unde în fiecare zi de joi se organizează petreceri dedicate exclusiv angajaților Națiunilor Unite (instituția în sine neavând nicio legătură cu organizarea);
  • Chiar dacă, în general, sunt promovate drept simple ieșiri în oraș, petrecerile after work comportă o doză de risc, participanții fiind nevoiți, cu sau fără voia lor, să respecte anumite cutume și să-și amintească permanent că, dacă vor bea în exces sau vor avea o atitudine prea prietenoasă, se vor întâlni în ziua următoare cu colegii la birou și vor fi supuși judecăților de rigoare.