Fenomenul a apărut firesc după intrarea României în Uniunea Europeană. Fiind create condiţiile necesare şi contextul favorabil, mulţi români au considerat că viitorul le rezervă altfel de şanse în afara graniţelor ţării.

Un prim aspect de luat în seamă este cel demografic. Populaţia României este cea care are, în primul rând, de suferit din cauza numărului ridicat de cetăţeni care decid să părăsească ţara în fiecare an. Pe lângă problemele de ordin social, create prin plecarea acestora (copiii care vor creşte fără părinţi, schimbarea structurii forţei de muncă etc.), se disting şi probleme de ordin electoral. O dezbatere în legătură cu votul la distanţă încă nu a fost tranşată. Apar, de asemenea, probleme de imagine, de care România încă nu a reuşit să scape după aderarea la spaţiul comunitar.
Românii plecaţi la muncă în străinătate se împart în mai multe categorii. Pe de-o parte, sunt cei ce decid să îşi urmeze căile carierei într-una din ţările vestice în care îşi pot exercita profesia, în schimbul unei remuneraţii considerabile. Aceştia sunt, de obicei, mai rezervaţi în a-şi planifica o eventuală întoarcere în patria natală şi acest lucru influenţează şi modul în care decid să îşi trimită economiile rudelor din ţară. O cu totul altă categorie este a celor care decid să îşi încerce norocul într-una din ţările mediteraneene. Aceştia sunt, adesea, necalificaţi şi, dată fiind natura activităţii şi nesiguranţa locului de muncă deţinut, decid să trimită o bună parte din economii familiei rămase în ţară. Din această perspectivă, cele două categorii au o mare importanţă pentru economia românească.  

Perspective optimiste

Există, de asemenea, categoria studenţilor care aleg să studieze într-una din universităţile străine, dintre care majoritatea îşi doresc să obţină un job cu o remuneraţie considerabilă undeva în ţările vestice. S-a enunţat de prea multe ori dragostea de ţară şi poate că e timpul să acceptăm că aceasta nu va constitui motivul central al întoarcerii acestora pe meleagurile româneşti. Aprecierea şi stabilitatea de care se bucură în străinătate sunt factorii majori de interes pentru ei.

Fenomenul, imposibil de controlat de către autorităţile române, oferă, totuşi, o şansă pentru ţara noastră: tinerii văd în România un tărâm care încă poate fi modelat de către cei ce dobândesc un bagaj solid de cunoştinte într-o civilizaţie vestică. Toate aceste cunoştinţe aşteaptă să fie puse în aplicare în spaţiul arid al economiei româneşti, aflate într-o continuă căutare a potenţialului de dezvoltare.

Un alt punct de interes este constituit de efectele pe care le-ar putea avea eventuala intrare a României în spaţiul Schengen. Deşi ne confruntăm cu un dezacord din partea unor state (a se vedea cazul opoziţiei ridicate de Olanda împotriva României), cu presiuni constante venite din partea Marii Britanii, cu numeroase atacuri asupra concetăţenilor din Italia, românii continuă să găsească aceste teritorii mult mai atractive din punct de vedere social. Acest acord este, prin definiţie, un accept ale liberei circulaţii a cetăţenilor în interiorul statelor membre şi între acestea. Se creează, astfel, premisele unor masive relocări de populaţie odată ce controalele la frontierele interne vor dispărea, cu consecinţe asupra situaţiei economiei româneşti. Totuşi, privită din această perspectivă, apartenenţa la spaţiul Schengen reprezintă un factor important în creşterea economiei oricărui stat, la fel cum poate fi şi cazul nostru.

Alin Leucus