Gheorghe Lămureanu are 60 de ani şi a ajuns să deţină două ferme: una vegetală şi una de animale. Cea vegetală se întinde pe o suprafaţă de 1.300 de hectare pe care cultivă grâu (600 hectare), orz (200 hectare), rapiţă (300 hectare), floarea-soarelui (200 hectare) şi alte culturi. Spre exemplu, anul trecut, a cultivat 80 de hectare cu muştar şi coriandru, reuşind să vândă producţia cu aproape 90.000 de euro.
Spune că anul acesta nu a fost unul bun pentru producţie, dar a reuşit să ajungă la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro şi la un profit de 10% din cifra de afaceri. Însă, în fiecare an, reinvesteşte întregul profit. Fermierul mai deţine şi o fermă cu 300 de oi şi capre, 15 vaci şi 20 de porci, care se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare. Creşte animalele pentru consumul propriu. În fermele sale, sunt angajaţi 47 de oameni.
Modernizări cu fonduri europene
De-a lungul anilor, Lămureanu a investit atât din fonduri proprii, cât şi din împrumuturi. Recent, a reuşit să achite un credit bancar de circa 400.000 de euro, luat pentru achiziţia de terenuri. Un alt sprijin important sunt fondurile europene nerambursabile. Fermierul din Agigea a obţinut o finanţare de la Comisia Europeană de peste 520.000 de euro, prin intermediul a trei proiecte.
Cu banii obţinuţi a cumpărat cele mai perfomante utilaje agricole şi şi-a modernizat cele două ferme. Totodată, în calitate de preşedinte al Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Agigea, Lămureanu a reuşit să acceseze fonduri în valoare de un milion de euro pentru inaugurarea primei staţii de pompare pentru sistemul de irigaţii care preia apă din Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Documentaţia pentru a acest proiect a durat cinci ani, în timp ce implementarea lui a durat câteva luni.
Lucrările au fost demarate în martie şi au fost finalizate în august anul acesta. Prin punerea în practică a acestui proiect pot fi irigate până la aproximativ 1.180 de hectare aparţinând celor şapte fermieri membri ai OUAI Agigea, în prezent fiind udate, cu ajutorul respectivei staţii de pompare, 400 de hectare de teren agricol.
Din suprafaţa exploatată de 1.180 de hectare, circa 600 de hectare sunt cultivate cu grâu, 300 cu rapiţă, 200 cu orz, 30 cu mazăre şi 50 cu coriandru.
Un astfel de sistem era necesar deoarece,potrivit preşedintelui OUAI Agigea, agricultorii nu puteau, până la construirea staţiei de pompare, să îşi irige culturile, care erau frecvent calamitate de secetă, deşi Canalul Dunăre – Marea Neagră se află lângă terenurile lor.
