Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Războiul parapeţilor ne omoară cu zile

Autor: | | 11 Comentarii

Producătorii români de sisteme de siguranţă rutieră se luptă de pe poziţii total inegale cu fabricanţii din străinătate, în timp ce CNADNR se face că plouă. Între timp, orice accident banal se poate transforma în tragedie.

Probabil că ştiţi deja povestea: Elena Ghegeliu, o studentă la drept din Constanţa, a rămas fără mâna dreaptă într-un accident rutier care a avut loc în iarna lui 2006, în timp ce se îndrepta, împreună cu prietenul ei, spre Braşov. Încercând să evite un BMW care venea de pe contrasens şi intrase pe banda lui, tânărul, care conducea un autoturism Dacia, a tras de volan spre dreapta, maşina lovind parapetul de pe marginea drumului. Din nefericire, acesta era deteriorat şi, în loc să-şi joace rolul de protecţie, a străpuns portiera maşinii, secţionând braţul fetei. Medicii nu au avut altă soluţie decât amputarea. Opt ani mai târziu, după numeroase înfăţişări, justiţia a decis definitiv că de vină pentru mutilarea tinerei este administratorul şoselei, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Şi, în premieră în România, instanţa a hotărât ca victima să fie despăgubită cu un milion de euro. Care, după cum au anunţat recent reprezentanţii companiei, au fost deja plătiţi. Mai mult, CNADNR se laudă că mai are în buget bani şi pentru alte victime ale neglijenţei sale: „La capitolul venituri proprii, sunt provizionate pentru litigii sume în valoare de 50 de milioane de lei“, se arată într-un comunicat de presă al companiei. Într-un fel, decizia de a pune bani deoparte pentru procese pierdute nu este deloc rea. Pe acelaşi drum naţional Ploieşti-Braşov unde a avut loc accidentul din 2006, exact într-una din zonele cele mai periculoase (respectiv pe serpentinele dintre Comarnic şi Sinaia), de ani de zile parapeţii metalici sunt deterioraţi, înlocuiţi cu separatoare din plastic sau chiar lipsesc cu desăvârşire.

Un foto-reportaj realizat în această primăvară de publicaţia online phon.ro demonstrează cât de gravă este situaţia. Iar situaţii de acest gen se întâlnesc, din păcate, pe mai toate drumurile aflate în administrarea CNADNR. Chiar şi pe noile sectoare de autostradă sunt porţiuni în care parapetul proaspăt instalat a fost distrus în accidente şi nu a fost înlocuit. Asta chiar în condiţiile în care respectivele segmente de drum sunt încă în garanţie. De ce s-a ajuns la această situaţie? Explicaţia este mai complicată decât s-ar crede. Totuşi, nu are cum să-i scutească de vină pe cei care ar fi trebuit, până acum, să găsească o soluţie.

Schimbare – în bine sau în rău?

Până în 2012, în România existau patru tipuri de parapet rutier (semigreu, greu, foarte greu şi combinat), produse în conformitate cu reglementări datând din 1991 şi 1995. Iar o bună parte a sistemelor de protecţie de pe şoselele noastre corespund acestor normative. Producătorii locali spun că parapeţii cu pricina s-au dovedit a fi rezistenţi şi nu prezintă probleme de întreţinere.

În ianuarie 2012, CNADNR a încercat o aliniere la standardele europene, impunând producătorilor de parapet agrementări de tip „crash test“ realizate în laboratoare din străinătate. La prima vedere, o iniţiativă lăudabilă, menită să crească siguranţa pe drumurile autohtone. Doar că efectele deciziei au fost un pic altele decât cele prevăzute. „Piaţa din România a fost invadată de producători europeni (în special italieni), care au venit cu o varietate foarte mare de tipuri de parapet. Asta în timp ce producătorii locali au fost efectiv anihilaţi, aceştia neavând la dispoziţie un buget foarte mare (peste un milion de euro) pentru a proiecta şi agrementa sistemele proprii de parapet“, explică Ciprian Ungureanu, manager de produs în cadrul Proinvest Group, una dintre cele mai importante firme româneşti din domeniul siguranţei rutiere.

Statul, comod ca de obicei

Şi ce-i cu asta, ar putea spune unii. Dacă fabricanţii locali nu sunt în stare să se adapteze, nu au decât să dispară. Lăsând la o parte că pierderea unei activităţi de producţie înseamnă automat pierderea unor locuri de muncă şi a unor taxe la buget, sunt la mijloc mai multe probleme decât eventualul faliment al unor firme româneşti. Astfel, după schimbarea din 2012, s-a ajuns ca sistemele de parapet montate înainte de acea dată să nu poată fi reparate decât prin înlocuire totală (procedură evident mai costisitoare). Iar cele instalate în ultimii doi ani sunt de diverse tipuri şi modele, întreţinerea lor fiind scumpă şi, în unele cazuri, de-a dreptul imposibilă. Asta pentru că sunt firme străine care, după ce au montat kilometri întregi de parapet, au plecat din România şi pur şi simplu nu mai sunt interesate să livreze cantităţi mici. Sau, pentru că unele companii (din nou mai ales italiene) au inventat diverse tipuri de „parapet inovativ“ special pentru piaţa estică (care se încadrează la limită în standardele europene) şi la un moment dat au dat faliment, pur şi simplu nu mai are cine să efectueze întreţinerea. Din nou, singura soluţie este înlocuirea totală.

Potrivit lui Ciprian Ungureanu, normal ar fi fost ca CNADNR să folosească fonduri europene pentru a agrementa la nivel naţional tipurile de parapet necesare în România, să întocmească documentaţia tehnică pentru acestea şi să o transmită tuturor producătorilor interesaţi, contra unei taxe anuale. Acest lucru se întâmplă, de fapt, în majoritatea ţărilor europene care sunt interesate să-şi protejeze producătorii proprii (Germania, Franţa, Spania, Olanda etc.). Şi, spune reprezentantul grupului Proinvest, „nu este târziu nici acum, chiar şi în ceasul al doisprezecelea, să se ia o măsură în acest sens“. Un exemplu de succes ar fi AFER (Autoritatea Feroviară Română), care reuşeşte să autorizeze, licenţieze şi certifice pe plan local în domeniul siguranţei pe calea ferată (care, cel puţin la prima vedere, arată a fi un domeniu destul de complicat).

 Departe de normalitate

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

16 octombrie 2017

Investiţii de miliarde pe calea ferată

Transporturi si Infrastructura

10 octombrie 2017

Firmele de transport din Europa de Vest fac profit pe spatele şoferilor ...

Transporturi si Infrastructura

09 octombrie 2017

Zborurile Air Berlin vor fi oprite luna aceasta

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro