Impuls nou pentru ieftinirea creditelor, prag de alarmă la depozite

RISC Banca Națională a redus doânda de politică monetară la un nou minim istoric, 2,75%. Decizia, care va conduce la ieftinirea creditelor în lei, a trebuit să fie însoțită de o măsură pentru evitarea unor dobânzi de 0% la depozite

Reducerile anterioare de dobândă decise de BNR își transmiseseră deja efecte în costul creditelor. Rata interbancară Robor la 3 luni, indicatorul utilizat de bănci pentru calculul dobânzilor la creditele de retail în lei, a scăzut cu un punct procentual în ultima lună şi a ajuns aproape de 2%, un minim al ultimelor două luni și jumătate. Scăderea influențează, deocamdată, doar costul creditelor noi. Pentru creditele în derulare, clienții trebuie să aş­tepte termenul de actualizare a ratelor de dobândă prevăzut în contracte, care este, la multe bănci,  la finalul anului.

Concomitent cu ieftinirea creditelor în monedă națională, bancherii au redus, chiar mai puternic, bonificațiile oferite deponenților, până la niveluri care nu mai permit obținerea unor câștiguri în termeni reali. Decizia de reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale risca să descurajeze și mai mult economisirea, implicând reducerea corespunzătoare a dobânzilor aferente facilității de creditare (Lombard) dar și a celei de depozit. BNR a decis, însă, să reducă dobânda doar pentru facilitatea de creditare, la 5,25% pe an, de la 5,75%, în timp ce pentru facilitatea de depozit s-a menținut la 0,25%, deși ar fi trebuit să ajungă la 0%.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al BNR, în care au intrat Liviu Voinea, Daniel Dăianu și Gheorghe Gherghina, s-a nimerit între cele două tururi de scrutin pentru alegerile prezidențiale. Decizia de reducere a dobânzii a fost anticipată, în premieră, și de unul dintre candidați, președintele PSD și premierul Victor Ponta, cu o săptămână înainte de ședința CA al BNR și cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor. „Dobânda de referinţă a BNR va scădea, probabil, în zilele următoare, sub 3%“, a afirmat acesta, declarație neobișnuită pentru un șef de guvern, care nu face de obicei previziuni legate de deciziile de politică monetară ale unei instituții independente.

Previziunea premierului s-a adeverit, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dezvăluind, tot în mod neobișnuit (banca centrală neanunțând, de regulă, cum se votează), că decizia a fost luată în unanimitate de membrii CA. Potrivit afirmațiilor sale, semnalele bune în privința inflației erau atât de evidente, încât decizia era previzibilă. La precedenta decizie de reducere a dobânzii, la finele lunii septembrie, Isărescu anunța că „viitorul Consiliu de Administraţie va analiza cu foarte mare atenţie orice viitoare reducere a dobânzii, având în vedere treiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung“. Între timp, BNR a constatat că rata anuală a inflației a urcat la 1,54% în septembrie, față de 0,84% în august, iar Comisia Europeană a avertizat guvernul asupra efectelor haosului bugetar , arătând că, fără creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor, deficitul va urca la 2,8% din PIB în 2015, cu 10 miliarde de lei peste țintă“.  CE a redus, totodată, prognoza de creștere a PIB pentru România la 2%, comparative cu 2,5% cât anticipa în primăvară, respective 2,8% în iulie. Într-un astfel de context, BNR a revizuit prognoza inflației. Față de cea din august, noua proiecție a BNR indică o traiectorie a inflației sensibil mai redusă, rata anuală urmând să se plaseze la 1,5% în decembrie 2014, față de 2,2% proiecția anterioară, iar pentru sfârșitul lui 2015 – 2,2%, redusă de la 3,3%. Printre resorturile acestei reduceri, guvernatorul Isărescu a menționat persistența deficitului cererii agregate, dar și influența prețurilor sensibil mai reduse importate din zona euro.